Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul României a motivat, în expunerile de motive aferente fiecăreia dintre cele trei proiecte de lege de modificare a legilor justiției, că „prin programul de guvernare 2021-2024, s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției în acord cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul Comisiei Europene privind statul de drept) și a deciziilor Curții Constituționale”.
Mai mult, se precizează, de asemenea, în toate cele trei expuneri de motive, că „intrarea în vigoare a legilor justiției constituie un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență”, plan elaborat de USR, pe vremea când avea miniștri la Palatul Victoria.
Statutul magistraților, cum nici „Portocală” nu ar fi visat
„Măcelul” la propriu al legislației actuale se poate vedea cel mai bine în proiectul de modificare a legii privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor. Cele mai scandaloase modificări vizează eliminarea rolului Ministerului Finanțelor în procedura de răspundere materială a magistraților pentru erorile judiciare săvârșite cu rea-credință sau gravă neglijență. Acest rol va fi preluat de CSM, prin secțiile aferente, nu prin Inspecția Judiciară.
Uluitor, în proiectul de lege în discuție se face propunerea eliminării abaterii disciplinare care viza nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii. De asemenea, se propune eliminarea abaterii disciplinare care vizează manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.
Executivul vrea și „flexibilizarea procedurilor de delegare și detașare a magistraților”, în cazul procurorilor acestea urmând a fi făcute, din pix, de procurorul general. Se dorește și eliminarea obligativității asigurării de răspundere civilă profesională a judecătorilor și procurorilor pentru erori judiciare.
Judecători de comercial care pot judeca în cauze civile și viceversa
În schimb, se propune menținerea dispozițiilor actuale cu privire la drepturile magistraților, precum și a pensiilor de serviciu la cuantumul actual.
Un alt proiect de lege vizează modificarea Legii privind organizarea judiciară și vine după ce, la începutul acestui an, actuala putere a desființat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), singurul organism independent care putea efectua anchete penale independente împotriva abuzurilor din justiție. Guvernul vrea implementarea în plan legislativ a tuturor recomandărilor organismelor europene.
Citește pe Antena3.ro
Spre exemplu, se menționează și faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, Colegiul de Conducere al ÎCCJ va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata de un an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, prin tragere la sorți.
Grabă mare la adoptare, ca să respectăm orbește toate recomandările
„Jurnalul” a relatat, la finalul săptămânii trecute, că Guvernul a transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în procedură de urgență, și proiectul de lege care „măcelărește” legea de organizare și funcționare a CSM. Actul conține, de asemenea, prevederi la indigou cu toate dezideratele mișcării #rezist, atât din societatea civilă, cât și din sistemul judiciar.
Conform acestui proiect, președintele ÎCCJ și procurorul general au dreptul de a exercita acțiunea disciplinară față de judecători și procurori. Este interesant cum ar fi arătat o asemenea acțiune disciplinară exercitată de ex-procurorul general Augustin Lazăr față de protejata sa Laura Kovesi, dacă un astfel de text de lege s-ar fi aflat, la acel moment, în vigoare.
Se elimină criteriul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor pentru revocarea unui membru al CSM. De asemenea, se umblă inclusiv la modul cum instanțele și parchetele își desemnează, prin vot, reprezentanții în Consiliu. Iar cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM, aleși de Senat, urmează să aibă aceleași interdicții ca și magistrații, în privința incompatibilităților. Guvernul Ciucă, prin ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, inițiatorul acestor idei, susține că modificarea legii CSM este un criteriu obligatoriu de „bifat” în PNRR.
Ei bine, toate aceste trei proiecte de lege au ajuns pe masa Camerei Deputaților în data de 1 septembrie 2022, ele trebuind să fie adoptate în procedură de urgență. Atât de mare este urgența încât, astăzi, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și a Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative în domeniul justiției trebuie să înainteze Biroului Permanent toate cele trei rapoarte. După care se intră, pe repede-înainte, la vot.
