Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce au moşmondit trei zile pregătirea unei confruntări electorale, celor trei candidaţi la Preşedinţie le-a ieşit o dezbatere cu puţine idei de fond şi cu multe momente de stand-up comedy.
Întâlnirea dintre Traian Băsescu, Crin Antonescu şi Mircea Geoană s-a produs într-una din sălile Palatului Parlamentului, sub o umbrelă cu aparenţă neutră: Institutul de Politici Publice. Cei trei candidaţi şi-au adus şi susţinătorii, liderele alaiului fiecăruia fiind soţiile: Mihaela Geoană, Adina Vălean şi Maria Băsescu. Şeful statului a avut un avantaj: Maria Băsescu n-a fost singură, ci a venit cu Elena şi Ioana, ultima strecurându-se în audienţă la minute bune după ce confruntarea a început. În schimb, din siajul său au dispărut, pentru o seară, Elena Udrea, Radu Berceanu, Adriean Videanu.
La fel, din spatele lui Mircea Geoană lipseau Ion Iliescu, Marian Vanghelie şi Viorel Hrebenciuc. În schimb, lângă Crin Antonescu a apărut Călin Popescu Tăriceanu, aranjat cu papion. Audienţa a completat atmosfera de spectacol de comedie improvizată aplaudând la fiecare glumă, căutată sau spontană, a candidatului preferat. Traian Băsescu a venit la dezbatere înarmat cu sutele de pagini ale voluminosului Dosar Flota, pentru a demonstra că vânzarea navelor a adus profit statului român, Crin Antonescu a venit cu două foi care arătau că fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian, l-a informat pe Traian Băsescu de faptul că nu se poate aplica mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, iar Mircea Geoană a venit cu citate din Sfântul Ioan Gură de Aur şi cu trei buchete de trandafiri pe care le-a oferit celor trei soţii aflate în ring.
GEOANĂ PROFEŢEŞTE DIN IOAN GURĂ DE AUR
De altfel, liderul PSD Mircea Geoană a jucat cartea împăciuitorului, făcând mereu referire la compromisuri, la respectarea majorităţii parlamentare şi la morala creştină. Ca să pună capac construcţiei imagologice, Geoană a spus că reperul său de moralitate este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. În schimb, candidatul liberal, Crin Antonescu, a atacat şi în stânga şi în dreapta, începându-şi tirul pe pielea lui Geoană, pe care l-a întrebat dacă ştie ce salariu are cumnatul său, director la o bancă de stat (Eximbank), Ionuţ Costea.
L-a şi dezvăluit Antonescu imediat, înainte ca Geoană să se replieze: 20.000 de euro, adică echivalentul a câtorva sute de pensii obişnute. Antonescu l-a ţinut şi pe Traian Băsescu în aluzii la Omar Hayssam şi la Elena Udrea, iar când nervii se cam întinseseră, Geoană a profeţit din Ioan Gură de Aur: "Să nu se teamă cei vorbiţi de rău, ci acei care vorbesc de rău" - stârnind râsetele audienţei.
FAPTELE BUNE ALE CANDIDAŢILOR
Dezbaterea a atins şi momente personale, candidaţii fiind rugaţi să aleagă câte un reper personal de moralitate. În timp ce Mircea Geoană a rămas în registrul religios, alegându-l pe Patriarhul Daniel, Traian Băsescu şi-a spălat păcatele faţă de soţie alegând-o pe ea, iar Crin Antonescu a pronunţat un nume neaşteptat şi cu priză la tineri: cântăreţul Tudor Chirilă.
În ultima parte a confruntării, cei trei au dezvăluit şi cea mai frumoasă faptă pe care au făcut-o. Mircea Geoană consideră că cea mai frumoasă faptă a sa a fost să nu-şi dea soacra afară din casă, după ce s-au scris tone de articole despre "afacerile" pe care le-ar patrona, Crin Antonescu a spus că n-a părăsit niciodată un om cu care a pornit la drum, iar Traian Băsescu a dezvăluit că a botezat un copil născut musulman, trecându-l la creştinism.
JURNALUL NAŢIONAL, PREZENT ÎN CONFRUNTARE
Confruntarea a inclus şi întrebări venite din partea jurnaliştilor care au asistat la dezbatere, iar întrebarea Jurnalului Naţional a pus în evidenţă o diferenţă structurală între Mircea Geoană şi Traian Băsescu. Confruntat cu întrebarea, venită din partea Jurnalului Naţional, ce ar face ca preşedinte dacă partidul care îl susţine nu va putea face parte dintr-o majoritate guvernamentală, iar politica guvernului format nu îi este convenabilă, Geoană a spus că va respecta voinţa majorităţii parlamentare.
Geoană s-a angajat, astfel, să accepte un premier cu care nu este de acord, dar care are în spate o majoritate politică. În schimb, Traian Băsescu a declarat că va înfrunta întotdeauna o majoritate parlamentară care nu respectă voinţa românilor.
Înaintea confruntării electorale celor trei, PRM a organizat un miting în faţa Palatului Parlamentului în semn de protest faţă de faptul că liderul partidului, CV Tudor, candidat şi el la prezidenţiale, nu a fost invitat la dezbaterea organizată de IPP. Cu acest prilej, Vadim a spus că acesta nu este marea confruntare, ci "marea cotoială".
Victimele Revoluţiei, o problemă pentru Băsescu
La subiectul "criză morală", Traian Băsescu a menţionat revoluţia din 1989, dar şi mineriada din 13-1 iunie 1990. A spus că le-a văzut la Televizor, la Constanţa. "Dar asta nu înseamnă că nu sunt interesat de rezolvarea crizei morale", a spus şeful statului, adăugând că va fi extrem de interesat în continuare de "ce s-a întâmplat la Revoluţie". "Nimeni nu a lămurit ce s-a întâmplat la Revoluţie şi cum au putut să mai fie 1.000 de morţi după executarea lui Nicolae Ceauşescu", a spus Băsescu.
Potrivit Parchetului Militar, numărul total al persoanelor decedate la Revoluţie a fost 1.104, din care 162 ucise până la 22 decembrie, iar 942 după 22 decembrie. În Bucureşti au decedat 543 de persoane, din care 48 până la 22 decembrie, 495 după această dată. În restul ţării, au fost 561 de decese, din care 114 până la 22 decembrie şi 447 după această dată. Conform aceleiaşi surse, numărul răniţilor a fost de 3.352, din care 1.107 până la 22 decembrie şi 2.245 după această dată. Conform datelor de anchetă, 333 de morţi şi 648 de răniţi sunt urmare a acţiunilor MApN. Acţiunile Ministerului de Interne au provocat 63 de decese şi 46 de răniţi.
• Răzvan Belciuganu
