Cozi şi record în străinătate

Românii din străinătate au stat şi la cozi, numai să poată vota la alegerile care au avut loc duminică.

Alegerile de duminică au adus peste hotare cozi, proceduri îngreunate de declaraţiile speciale care trebuiau completate, dar, mai presus de toate, o prezenţă-record la urne. Din cei 3,5 milioane de români care se estimează că trăiesc peste hotare, au mers la urne aproximativ 94.000 de persoane, ceea ce depăşeşte cu aproape 20.000 recordul care se înregistrase în 2007, la referendumul privind demiterea preşedintelui.

Potrivit Mediafax, care citează surse politice din rândul observatorilor acreditaţi la aceste alegeri, Traian Băsescu ar fi fost votat de peste 50% dintre alegătorii din străinătate, fiind urmat de Crin Antonescu şi de Mircea Geoană. Conform aceloraşi surse, Mircea Geoană a obţinut un scor mic în Europa, dar a recuperat prin voturile românilor din SUA.

Rezultatele finale de la Berlin îl dau pe liberalul Crin Antonescu câştigător la alegerile prezidenţiale, potrivit Mediafax. Liberalul a obţinut 240 de voturi de la cele cinci secţii de vot deschise în capitala germană, Traian Băsescu a primit 187 de voturi, iar Mircea Geoană - 70.

ITALIA ŞI SPANIA - CAMPIOANE
Campioni la ieşit la urne au fost duminică cei din Italia şi din Spania, ţări unde stau legal un milion, respectiv 800.000 de români. Dacă în urmă cu cinci ani doar 3.800 de români din Italia se duceau să-şi aleagă preşedintele, duminică au votat nu mai puţin de 25.000 de persoane, la cele 55 de secţii organizate în Peninsulă.

Numărul mare de români care s-a prezentat duminică la secţiile organizate în Spania a atras atenţia presei iberice, care a scris despre "fiesta electorală românească". În 2004, doar 3.000 de români din Spania au votat. Duminică însă aproximativ 20.000 de români
s-au prezentat la cele 33 de secţii organizate pe teritoriul iberic.

LEGĂTURA CU ŢARA
"Să votezi la aceste alegeri este o formă de a păstra legătura cu ţara noastră", le-a spus un tânăr român jurnaliştilor de la Levante EMV, adăugând că, deşi s-a integrat foarte bine în comunitatea din Valencia, "va rămâne mereu român". Tănărul le-a mai spus jurnaliştilor spanioli că opţiunea sa este o formă de protest "la răul care se întâmplă acum în România, unde lucrurile merg foarte prost. Mult mai prost decât în Spania".

Jurnaliştii de la El Pais au vorbit şi ei cu un cuplu de români care locuieşte de şase ani în Spania şi care a mers duminică 40 km ca să poată vota la secţia organizată în Ambasada României de la Madrid, "pentru viitorul lor şi al copiilor lor". Graţie antenei parabolice pe care o au acasă, românii sunt la curent cu tot ce se petrece în ţara lor: "O moţiune de cenzură, care a lăsat ţara de mai bine de o lună fără guvern, o criză economică ce pare greu de depăşit", scrie El Pais.

ROMÂNIA ŞI CRIZA VEŞNICĂ
"Am venit să-mi exprim opţiunea, deşi ştiu că nu se va schimba nimic", le-a spus jurnaliştilor spanioli românca Ioana Hădărean (38 de ani). "Acolo e un dezastru. Lucrurile merg foarte rău", a descris românca situaţia din ţară.

Leo, un român de 30 de ani "adoptat" de Regatul Iberic, a declarat pentru El Pais că a votat "pentru a avea o ţară la fel ca Spania". Întrebat de jurnalişti dacă actuala criză economică a afectat ţara sa natală, românul le-a răspuns: "Dar în România a fost mereu criză".

Mult mai mulţi români decât în mod obişnuit s-au prezentat la urne şi în Belgia, unde au votat aproximativ 3.000 de persoane, în Germania - 2.900, în Grecia - 2.700.

"Am votat pentru poporul român"
Prezenţă-record la vot şi în Republica Moldova. Unii au stat la coadă de dimineaţă până seara ca să participe la alegerea preşedintelui României şi la referendumul naţional. Anul acesta, pentru alegerile din România, pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 13 secţii de votare - nu două, ca în perioada restricţiilor impuse de regimul Voronin. Chiar şi aşa, în Chişinău, nu toţi cei care au stat la coadă au reuşit să-şi exercite dreptul de vot. La ora 21:00 porţile secţiilor de votare s-au închis, fiind admişi la urne doar cei care se aflau deja pe teritoriul secţiilor de votare.Persoanele care au stat fără rost ore întregi la coadă au rămas dezamăgite de modul cum au fost organizate alegerile.

Românii din Republica Moldova au devenit electoral mai activi după prăbuşirea regimului Voronin, care restricţiona accederea în funcţii publice a persoanelor cu dublă cetăţenie. Anterior, în ziua alegerilor din România, în preajma secţiilor de votare deschise în Republica Moldova stăteau securişti care îi filmau pe cei care intrau în secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul de vot. "Am votat pentru o Românie în Europa împreună cu Moldova", a spus o femeie trecută de 40 de ani care se înghesuia să iasă din secţia de votare din Chişinău. 

"Important e ca azi, când se alege preşedintele României Mari, să fie cât mai multă prezenţă la secţiile de votare, pentru că prin aceasta demonstrăm şi noi că nu ne interesează numai paşaportul pentru a călători în străinătate, dar ne interesează şi destinul ţării", a spus la ieşirea de la vot actorul basarabean Petru Hadârcă. "România este ţara care ne poate ajuta foarte mult în sensul scurtării şi facilitării drumului nostru spre integrare în UE", a menţionat, la rândul său, deputatul Partidului Liberal din Moldova, Corin Fusu.

"Am votat pentru poporul român, pentru un preşedinte patriot. Acesta a fost un vot al speranţei", a intervenit un bătrân care venise să voteze împreună cu nepotul său. "Am votat în speranţa că aceasta îl va face pe Voronin să ne lase... Să se ducă să trăiască în altă ţară. Ajunge cât l-am suportat aici", a spus revoltat din mulţime un alt bărbat.

Conform datelor neoficiale, în Republica Moldova locuiesc aproximativ 100.000 de cetăţeni români. Actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, a obţinut peste 90% din voturile românilor din Republica Moldova. El a acumulat 7.960 de voturi ale basarabenilor din totalul de 8.777.
Pe locul doi s-a situat Crin Antonescu, cu 3,7%, iar pe locul trei - candidatul PSD, Mircea Geoană, cu 3,5% din voturi.
• Vitalie Călugăreanu - Chişinău

OSCE mulţumită de noi
Concluziile prezentate în raportul preliminar al misiunii OSCE de supraveghere limitată a scrutinului prezidenţial, LEOM, sunt mulţumitoare în linii mari, dar există încă unele deficienţe care trebuie rezolvate cu promptitudine. Aceste "îmbunătăţiri nu vor asigura doar implementarea deplină a legislaţiei naţionale şi a angajamentelor internaţionale ale României, ci vor înlătura şi motivele de suspiciune ale partidelor politice, întărind încrederea alegătorilor în integritatea procesului electoral", a declarat ieri Vadim Jdanovici, şeful misiunii LEOM în România, cu ocazia conferinţei de presă în care a prezentat raportul preliminar.

Între deficienţele menţionate, principala s-a referit la faptul că legea electorală a fost consolidată printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului după anunţarea datei alegerilor, fapt ce contravine "bunelor practici electorale", putând submina separarea puterilor în stat şi ridica diferite probleme constituţionale. Jdanovici a remarcat şi faptul că referendumul pentru reforma Parlamentului a dominat campania electorală prezidenţială, fiind totodată şi unul dintre cele mai controversate subiecte de campanie, eclipsând celelalte dezbateri referitoare la politici, dar şi faptul că în campanie au apărut panouri şi banere ce conţineau atacuri la preşedintele în exerciţiu, fără a se indica sursa acestora.

Votarea în secţiile speciale a fost încă o mare problemă. Acolo s-a produs aglomaraţie, cozi lungi şi lentoare în procedura de votare, având drept consecinţă faptul că, la ora închiderii secţiilor de vot, mii de alegători care stăteau încă la coadă nu au mai putut vota. LEOM a mai notat că din 1.059 de sesizări primite de Ministerul de Interne privind incidente legate de desfăşurarea votului, precum şi din 72 de încălcări ale legii identificate, majoritatea a privit votul multiplu şi cumpărarea votului.

De asemenea, unele partide care nu au avut dreptul să aibă observatori şi-au acreditat activişti de partid prin intermediul unor organizaţii locale de observare a alegerilor, ocolind astfel legea, şi chiar au fost surprinşi intervenind pentru a influenţa opţiunea alegătorilor.
• Sânziana Stancu

Bilanţul mass-media străine
Multe acuzaţii de fraudă şi nici un câştigător clar sunt elementele care au marcat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, în opinia mass-media internaţionale. Agenţia France Presse face bilanţul "incidentelor electorale" şi al delictelor raportate, notând că viitorul şef al statului va trebui să deblocheze reformele şi să pună capăt războiului deschis declanşat între Preşedinţie şi Legislativ.

Reuters scrie că diferenţa redusă dintre voturile obţinute de primii doi contracandidaţi oferă puţine indicii privind persoana care va forma viitorul guvern pentru a rezolva criza economică şi face un rezumat al crizei politice. Financial Times tuşează diferenţele dintre cei doi adversari politici care se vor confrunta în cel de-al doilea tur de scrutin. Traian Băsescu, un fost căpitan de navă devenit primar al Bucureştiului, promite să continue lupta împotriva corupţiei, deşi progresul său a fost limitat.

Mircea Geoană, fost ministru al Afacerilor Externe, promite o alternativă mai consensuală şi tehnocrată, spre deosebire de stilul agresiv de politică al lui Băsescu, apreciază ziarul britanic.