Culmea coaliției de guvernare: Ruleta românească la Palatul Victoria

PSD și PNL au reușit să se înțeleagă, în linii mari, pe mai multe capitole din programul de guvernare. Cel mai bine pare să fi mers negocierile pe domeniul muncii, unde ambele formațiuni au lăsat de la ele. Pensiile urmează să fie majorate cu 8-9 procente, în loc de 6%, cât dorea PNL, sau de 11%, cât dorea PSD, iar alocațiile urmează să fie și ele majorate de anul viitor. Punctul cel mai fierbinte al „facerii” coaliției guvernamentale îl reprezintă însă prim-ministrul. Iar varianta pe care atât Florin Cîțu, cât și Marcel Ciolacu au lăsat-o să se înțeleagă că a fost agreată este ca fiecare partid să se prezinte în fața lui Klaus Iohannis cu propria propunere, președintele să decidă, după care să facă o rotație la șefia Executivului. Ar fi pentru prima dată în istoria României când Guvernul ar fi condus de o asemenea manieră și, dacă acest lucru se va concretiza, s-ar da naștere unui scenariu politic cu final așteptat. Acesta ar putea fi denumit „Ruleta românească”, în care un partener conduce, iar celălalt își va lua „țeapă”.

Liderul PNL, Florin Cîțu, a precizat, ieri, după o nouă întâlnire cu cei de la PSD, că au fost aruncate pe masa discuțiilor mai multe variante de premier pentru noul Guvern de coaliție. Șeful liberalilor a precizat că liderii formațiunilor urmează să prezinte aceste variante președintelui României, Klaus Iohannis, iar abia apoi vor fi făcute publice.

La rândul său, președintele social-democraților, Marcel Ciolacu, a declarat că PNL și PSD au ajuns „la un numitor comun pentru alegerea viitorului premier”. „Există o variantă agreată, prin care primul ministru va fi ales de către Klaus Iohannis dintre cei doi șefi ai celor două partide”. Ciolacu nu exclude, astfel, varianta ca Florin Cîțu să fie premier, iar Ciolacu să-l urmeze după un mandate de un an și jumătate, printr-un proces agreat de rotație în această funcție. „Urmează să merge la președinte cu două variante. El este îndreptățit să desemneze, conform Constituției, premierul. Prin rotație, președinții celor două partide. Vom vedea ce va agrea domnul președinte. Eu aș dori ca fiecare să ne respectăm atribuțiile constituționale. Nu m-a sunat președintele, nu l-am sunat pe președinte”, a adăugat liderul PSD.

Variantă imposibil de aplicat, în realitate

Acest scenariu pare a fi unul de-a dreptul halucinant, având în vedere faptul că PSD ar lua în calcul posibilitatea ca Florin Cîțu, pe care l-a demis prin moțiune de cenzură, să fie votat de PSD în funcția de prim-ministru. Fără nicio certitudine că acesta ar respecta o înțelegere ca, după un timp, să demisioneze, pentru a-i lăsa locul liber lui Marcel Ciolacu.

Potrivit articolului 16 din Codul Administrativ, Guvernul este învestit de către Parlament și își începe mandatul de la data depunerii jurământului în fața președintelui României. În Constituție, la articolul 106, se vorbește despre încetarea funcției de membru al Guvernului, și anume că aceasta se întâmplă în caz de revocare, de pierdere a drepturilor electorale, de deces sau de demisie. Iar la articolul 107, alineat 2, scrie negru pe alb: „Președintele României nu poate revoca primul ministru”.

Astfel, presupunând, conform acestui scenariu, că funcția de premier va fi asigurată, prin rotație, de președinții PNL și PSD, iar Klaus Iohannis l-ar nominaliza primul pe Florin Cîțu, dacă acesta din urmă nu demisionează, partenerul Marcel Ciolacu își ia „țeapă”.

Înțelegeri politice scrise doar pentru a fi încălcate

Articolul 110 din Constituția României prevede că Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale. Cu alte cuvinte, nicăieri în legislație nu este prevăzută posibilitatea înlocuirii unui premier cu altul, care să conducă același guvern. În situația dată, în afara demisiei lui Florin Cîțu, mai există doar posibilitatea demiterii prin moțiune de cenzură. În ambele situații, instalarea unui alt premier presupune o majoritate parlamentară, o desemnare făcută de președinte și un vot în Legislativ. Deci, alt Cabinet.

Istoria politică recentă a demonstrat, de altfel, că înțelegerile dintre partide sunt rareori, spre deloc, respectate. Uneori, acest gen de înțelegeri nu este respectat nici măcar în interiorul aceluiași partid politic. Un exemplu în acest sens îl reprezintă primul guvern PSD, rezultat după alegerile parlamentare din anul 2016, când premierul de atunci, Sorin Grindeanu, a refuzat să demisioneze din funcție, cu toate că partidul i-a cerut imperativ acest lucru. PSD s-a văzut nevoit să depună și să voteze, în vara anului 2017, o moțiune de cenzură împotriva propriului prim-ministru.

Anul acesta, după ce fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a fost remaniat din funcție, la propunerea premierului Florin Cîțu, fapt ce a generat prima ruptură majoră între PNL și USR, progresiștii au cerut pentru prima dată demisia lui Cîțu, însă au decis să rămână la guvernare doar după ce s-a modificat protocolul Coaliției. Această nouă formă viza faptul că premierul PNL nu poate decide revocarea unui ministru USR sau UDMR fără acordul Coaliției și fără acordul conducerii partidului din care acel ministru făcea parte. Această înțelegere a picat imediat după ce Florin Cîțu l-a remaniat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, de la PNL și, pe data de 1 septembrie, l-a demis pe ministrul USR al Justiției, Stelian Ion. Fapt ce a condus la ruperea Coaliției și demiterea Guvernului Cîțu, prin moțiune de cenzură inițiată de PSD.