Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere de procurori pentru adoptarea sau elaborarea unui act normativ cu putere de lege. Imperativul apare în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a constatat că ancheta DNA în cazul OUG 13 a perturbat activitatea Guvernului. Motivarea CCR a fost primită ca “o decizie istorică” de către politicieni, iar fostul preşedinte Traian Băsescu a cerut demisia de onoare a Laurei Codruţa Kovesi şi a procurorului general Augustin Lazăr.
Judecătorii CCR au arătat în motivarea deciziei prin care Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA în cazul Ordonanţei 13 nu intră în sfera de competenţe a procurorilor, întrucât aceştia nu pot ancheta legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. ”În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul înseamnă a lăsa, indirect, posibilitatea intruziunii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării separației puterilor în stat”, se arată în motivarea Curţii. Judecătorii CCR mai susţin că „doar Curtea Constituțională este abilitată să efectueze controlul asupra ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului, nicio altă autoritate publică neavând competența materială în acest domeniu”. În plus, mai arată magistraţii constituţionali, ancheta în cazul emiterii celebrei OUG13 ”echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”. Chiar şi aşa, Parchetul General va continua cercetările în dosarul OUG 13 în cazul faptelor penale sesizate de procurorii DNA. “Ancheta continuă pe infracțiuni pe fapte prevăzute de Codul Penal sau într-o lege specială, dar nu poate continua pe împrejurări legate de oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate”, a explicat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la un post de televiziune. Toader a prezentat Comisiei de la Veneţia, al cărui membru este, un raport asupra OUG13 şi 14 ale Executivului Grindeanu.
Au judecat şi faptele penale
CCR s-a pronunţat totodată şi în legătură cu faptele sesizate de procurori în dosarul OUG13, ajungând la concluzia că suspiciunile DNA ar fi nejustificate. „Curtea apreciază că toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern”, se arată în motivarea deciziei CCR. Judecătorii au luat în calcul inclusiv suspiciunea potrivit căreia liderul PSD Liviu Dragnea ar fi beneficiat direct de adoptarea OUG 13. Concluzia? „Suspiciunea în sensul că o anumită persoană beneficiază în mod direct de noua reglementare, ceea ce ar conferi ordonanței de urgență un caracter intuitu personae, apare, de asemenea, ca fiind lipsită de fundament juridic”, Dacă fostul premier Victor Ponta a catalogat motivarea Curţii drept “o decizie istorică” prin care “CCR încearcă să refacă un echilibru care s-a rupt în ultimii ani”, fostul preşedinte Traian Băsescu a cerut demisia de onoare a şefei DNA şi a procurorului general. “Kovesi şi Lazăr sunt în tandem. Trebuie să plece amândoi!”, a tunat senatorul PMP.
Citește pe Antena3.ro
Traian Băsescu, senator PMP: Nu știu de ce la ora asta, doamna Kovesi nu s-a dus cu decență la președinte să spună: Domnule președinte, am greșit-o, asta-i demisia. În lege se spune că mandatul procurorului șef DNA este de 3 ani, însă nimeni nu spune că este de 3 ani în condițiile în care încalci Constituția.
Livia Stanciu, opinie separată: CCR şi-a depăşit atribuţiile
Fosta şefă a Instanţei supreme, Livia Stanciu, actualmente judecător constituţional, a emis o opinie separată în legătură cu decizia Curţii în cazul OUG 13. Magistratul susţine că ancheta DNA cu privire la adoptarea ordonanţei nu a creat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern, ba mai mult, pronunțându-se asupra actelor din dosarul DNA, judecătorii ar fi încălcat ei înşişi separaţia puterilor în stat, întucât CCR „nu se poate substitui nici judecătorului de cameră preliminară și nici instanței de judecată”. Stanciu explică, separat, că și procurorii/judecătorii un cuvânt de spus în cazul adoptării unor acte ale Executivului, asta deşi controlul de oportunitate al adoptării ordonanțelor de urgență „este unul eminamente politic, exercitat de Parlament”. „Dacă există temeiuri de natură penală (fapte prevăzute de legea penală), controlul (în legătură cu un act emis de Guvern, fie că este individual, fie că este normativ) aparține și organelor autorității judecătorești (Ministerul Public, instanțele de judecată)”, susţine Liva Stanciu. Un raport din 2013 al Comisiei de la Veneţia face distincţie între răspunderea politică, legală și penală în sensul în care răspunderea penală a miniștrilor este o subcategorie a răspunderii legale.
Leonard Orban, consilier prezidenţial: Nu cred că putem să ne facem un deserviciu mai mare decât cel pe care l-am făcut cu adoptarea OUG 13. Practic, am dat argumente celor care au spus şi care ne-au blocat în ceea ce priveşte spaţiul Schengen că nu suntem convinşi că progresele, care sunt remarcabile, sunt ireversibile.
