Parlamentarii vor desființarea unei instituții din subordine

Mai mult, proiectul vizează eliminarea controlului ex-ante, pe care Autoritatea Națională a Achizițiilor Publice îl exercită asupra contractelor încheiate de instituțiile statului. Ei, bine, pe lista inițiatorilor acestui inedit proiect de lege, care invocă necesitatea acestor măsuri din motive de atragere mai ușoară a fondurilor din PNRR, se regăsește și senatorul PNL de Gorj Ion Iordache, cel care deține, conform propriei declarații de avere, peste 11 milioane de metri pătrați de teren în județele Gorj și Mehedinți. Însă, pe lângă calitatea de latifundiar a parlamentarului, firmele familiei senatorului liberal au încheiat, conform ultimei declarații de interese, contracte cu statul de peste 113,5 milioane de euro.

Senatorii PNL Daniel Fenechiu și Alexandru Nazare, acesta din urmă fiind fost ministru al Finanțelor Publice, dar și un apropiat al Ancăi Boagiu, au depus în Parlamentul României un proiect de lege prin care propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât desființarea Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), instituția care soluționează, ca primă instanță, procedurile de achiziții publice pe care le derulează instituțiile statului. Celor doi senatori liberali inițiatori li s-au mai adăugat, în calitate de susținători, cu liste de semnături, pentru acest proiect de lege, încă 25 de parlamentari, tot de la Partidul Național Liberal, printre care unii cu interese directe în domeniul achizițiilor publice.

În expunerea de motive redactată de Fenechiu și Nazare se invocă „nevoia imperios necesară ca România să îndeplinească jaloanele și să accelereze absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”. „Procedurile de soluționare a contestațiilor se desfășoară lent, iar recursurile/plângerile împotriva deciziilor CNSC sunt judecate de Secțiile de contencios administrativ, unde întârzierile în comunicarea motivărilor sunt de luni de zile. Observăm o practică neunitară, pentru că, în spețe identice sau similare, soluțiile pronunțate sunt total diferite. Având în vedere că beneficiarii sunt obligați să semneze contractele după pronunțarea deciziilor CNSC, indiferent ce decizii finale vor lua instanțele, estimăm și un flux potențial de despăgubiri, care va greva bugetul de stat în următorii ani”, afirmă cei doi inițiatori în expunerea de motive citată.

Măsurile ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2024

Pentru a rezolva aceste probleme, senatorii liberali s-au gândit și la cinci soluții, care de care mai inedită. Prima este „preluarea etapizată a atribuțiilor CNSC de către instanțele de judecată, până la data de 1 ianuarie 2024, și desființarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor”. A doua soluție propusă este „reducerea controlului ex-ante, de la 10 la sută, la 5 la sută din proceduri, pentru doi ani, după care eliminarea acestui tip de control”.

A treia soluție vizată se referă la „digitalizarea procedurilor de transmitere a contestațiilor, a dosarului de achiziție și a deciziilor până la momentul desființării CNSC”, urmată de o a patra soluție, care vizează „digitalizarea integrală a controlului ex-post”.

Cea de-a cincea soluție propusă prin acest proiect de lege se referă la „introducerea de factori de evaluare în legătură directă cu forța de muncă angajată a unui operator economic, pentru a preveni situațiile în care firme decapitalizate și fără posibilități reale de execuție să câștige proiecte, dar nu le duc la bun sfârșit”.

Anularea controlului ex-ante

Concret, acest proiect de lege depus la Parlament prevede ca personalul și bugetul CNSC să fie preluate de Ministerul Justiției, iar consilierii de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice să își păstreze statutul și drepturile dobândite, urmând a fi repartizați instanțelor de judecată competente.

Apoi, se propune ca, prin HG, să se suplimenteze numărul de posturi pentru instanțele judecătorești, în vederea ocupării unui număr de 50 de posturi de judecător și de 50 de posturi de grefieri. Aceste posturi ar urma să fie alocate exclusiv completurilor specializate în  achiziții publice.

Mai departe, cei doi liberali susțin că „prin implementarea acestor modificări legislative, se asigură o practică unitară, cu termene reduse de soluționare, și eficientizarea în soluționarea contestațiilor și semnarea cu celeritate a contractelor de achiziție publică”. Inițiativa legislativă mai prevede modificarea Ordonanței de Urgență nr. 97 din 2017, privind funcția de control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a celor sectoriale și de concesiune de lucrări și de servicii, „în sensul reducerii din totalul procedurilor de atribuire ce pot face obiectul controlului ex-ante, într-o formă ulterioară urmând a fi desființat controlul ex-ante, dat fiind că România este singurul stat membru al UE în care se mai exercită controlul în această formă”.

De asemenea, proiectul de lege vrea să introducă obligația ca Ministerul Justiției să preia, pe bază de protocol de predare-preluare, prevederile bugetare, execuția bugetară, numărul de posturi și personalul, precum și patrimoniul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care se desființează. Totodată, Ministerul Justiției se va subroga, în toate drepturile și obligațiile, contractele, acordurile și legăturile CNSC, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile și imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestei instituții.

Trei firme ale familiei senatorului latifundiar au afaceri pe banii publici de peste o jumătate de miliard de lei

Acest proiect de lege se află pe masa Senatului României și așteaptă avizele din partea Consiliului Concurenței, Consiliului Economic și Social, Consiliului Fiscal, Consiliului Legislativ, Consiliului Superior al Magistraturii și Guvernului României.

Așa cum arătam mai sus, inițiativa legislativă de desființare a CNSC este opera senatorilor liberali Daniel Fenechiu și Alexandru Nazare, însă tabelul cu semnături pentru susținerea proiectului de lege cuprinde 27 de senatori și deputați, majoritatea de la Partidul Național Liberal, cu o excepție – cea a senatorului neafiliat Adrian Oros, ex-ministru al Agriculturii în Guvernul Cîțu. Însă cu adevărat spectaculos este faptul că pe lista semnatarilor, ca inițiator, se regăsește și numele senatorului PNL de Gorj Ion Iordache.

Studiind ultima declarație de interese pe care Ion Iordache a completat-o, la data de 14 iunie 2022, constatăm că acesta are un interes direct pe piața achizițiilor publice, întrucât trei companii deținute de familia sa, mai exact de fiii săi, derulează, de ani, contracte cu statul, prin încheierea de contracte de achiziții publice. Și nu orice fel de contracte, ci unele care depășesc suta de milioane de euro.

Consilii județene, primării și Compania Națională de Drumuri

Astfel, conform documentului citat, Ion Iordache menționează că societatea SC Nario Magnum SRL, reprezentată de Dragoș Alexandru Iordache, a încheiat, în 4 iunie 2019, pentru o perioadă de trei ani, un contract de finanțare, prin PNDR, cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în valoare de 4.608.116,5 lei.

Apoi, senatorul mai precizează că SC Ydail Construct SRL, companie reprezentată de același Dragoș Alexandru Iordache, are în derulare 12 contracte, în valoare totală de… 455.370.337,77 de lei. Astfel, în 18 septembrie 2021, compania a primit de la Primăria Turceni, un contract de furnizare, pentru trei ani, în valoare de 19.323.604 lei. La 18 februarie 2022, firma în cauză a primit, de la Consiliul Județean Gorj, un contract pe doi ani, pentru execuția unor lucrări, în valoare de 114.776.888 de lei. Consiliul Județean Mehedinți a încheiat, la data de 8 august 2019, cu aceeași companie, pentru trei ani, un contract de execuție lucrări în valoare de 61.879.120 de lei.

Consiliul Județean Gorj a mai atribuit firmei Ydail Construct SRL, la 19 octombrie 2020, un contract de lucrări pentru patru ani, în valoare de 210.452.832 de lei. Apoi, în 21 mai 2021, Primăria comunei Bălteni, județul Gorj, a încheiat cu firma în cauză un contract, pentru zece luni, în valoare de 4.045.869,75 de lei. Primăria comunei Runcu, județul Gorj, a încheiat, pentru șase luni, la data de 27 septembrie 2021, cu aceeași firmă, un contract de lucrări de 376.137,66 de lei. Primăria comunei Tismana, județul Gorj, a atribuit SC Ydail Construct SRL, la data de 21 octombrie 2021, un contact de patru luni, pentru lucrări, în valoare de 443.543,72 de lei.

Firma familiei Iordache a primit de la Primăria orașului Turceni, în 25 noiembrie 2021, un contract de lucrări, pentru 18 luni, în valoare de 3.915.087 de lei. Apoi, Primăria Runcu a mai încheiat cu firma în cauză, la 15 noiembrie 2021, un contract, pentru 12 luni, de 4.259.371,5 lei. Lucrurile au continuat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a atribuit SC Ydail Construct SRL, la 9 septembrie 2021, un contract pentru 18 luni, în valoare de 33.456.118 lei. Primăria comunei Urdari, județul Gorj, a încheiat cu aceeași societate, la 9 mai 2021, un contract pentru patru luni, în valoare de 218.370,14 lei. Iar Consiliul Județean Gorj revine, la 23 mai 2021, cu un contract pentru 10 luni, în valoare de 2.233.396 de lei.

Venituri fabuloase

Cea de-a treia companie care apare în declarația de interese completată de senatorul Ion Iordache se numește SC Greenadel Prod SRL, este reprezentată de Laurențiu Iordache și, la 20 aprilie 2018, a primit de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un contract de finanțare, pentru cinci ani, în valoare de 7.615.466,5 lei.

Adunând toate aceste contracte pe care firmele familiei lui Ion Iordache le-a încheiat cu statul, ajungem la fabuloasa sumă de 467.593.820,77 de lei. Suma este fără TVA. Cu tot cu TVA, valoarea acestor contracte se ridică la nu mai puțin de 556.436.765,7 lei, ceea ce, la cursul de schimb de astăzi, înseamnă 113.558.523,6 euro.

Latifundiarul Parlamentului – 11 milioane de metri pătrați de teren, în două județe

„Jurnalul” a dezvăluit, imediat după alegerile parlamentare din anul 2020, că senatorul Ion Iordache deține, conform declarației sale de avere, peste 11 milioane de metri pătrați de terenuri intravilane, extravilane, agricole și forestiere. Ales, în decembrie 2020, pe listele PNL, Iordache a demisionat din partid, în toamna anului 2021, aliindu-se fostului lider liberal Ludovic Orban. La începutul lunii octombrie a anului trecut însă, președintele PNL Gorj, Gigel Știrbu, a anunțat revenirea în partid a lui Ion Iordache. 

Din documentul citat mai sus, rezultă că Ion Iordache este proprietarul a nu mai puțin de 11.426.979 de metri pătrați de suprafețe de teren. Județul Gorj, de unde provine senatorul, are, conform datelor oficiale, o suprafață totală de 5.602 kilometri pătrați, ceea ce înseamnă că proprietăție parlamentarului Ion Iordache reprezintă a cinci suta parte din acest județ.

O altă rubrică interesantă a declarației de avere depuse de senatorul Ion Iordache la 20 iunie 2022, este cea a veniturilor realizate în ultimul an, împreună cu familia. Un calcul simplu arată că, în perioada de referință, familia Iordache a realizat venituri în sumă totală de… 1.485.602 lei și 30.700 de euro. Astfel, pe persoană fizică, politicianul latifundiar gorjean a realizat, în calitate de senator, venituri de 131.412 lei. La acestea se adaugă venituri din închirieri, în sumă totală de 291.971 de lei.

Ion Iordache a încasat dividende de la două companii. De la o firmă denumită SC Greenadel, care apare și pe lista contractelor cu statul, a câștigat dividende 557.600 de lei, iar de la societatea SC Mario Magnum SRL a ridicat dividende de 66.500 de lei. Alte surse de venit au fost tranzacții cu masă lemnoasă, în sumă de 56.912 lei, precum și două antecontracte de vânzare-cumpărare, în sumă de 19.139 de lei și 15.350 de euro.

Soția senatorului, Adela Iordache, figurează în această declarație de avere cu un câștig salarial de 51.008 lei de la compania Greenadel, iar din chirii a încasat 291.881 de lei. Soția parlamentarului a mai realizat, de asemenea, câștiguri de 19.139 de lei și 15.350 de euro, din două antecontracte de vânzare-cumpărare.