De ce nu mai cred românii în parlamentari?

Cu un Parlament ajuns la cea mai scăzută cotă de încredere de după Revoluţie, aleșii poporului așteaptă „schimbarea la faţă” odată cu alegerile parlamentare din noiembrie. Jurnalul Naţional i-a întrebat pe deputaţi și senatori de ce doar 12% dintre români mai au încredere în vorbele și faptele lor.

Potrivit sondajelor, românii nu mai au încredere în parlamentari și instituţia esenţială a democraţiei. În vara lui 2015, doar 10% dintre români mai credeau în Legislativ, iar spre finalul anului cota se ameliorase la 12%. „Dacă toată lumea a dat cu tunurile în noi? S-a vrut decredibilizarea și slăbirea Parlamentului, care ar trebui să fie tribuna democraţiei”, explică deputatul PSD Ciprian Nica.

„Nu e adevărat că noi protejăm corupţii. Corupţia este într-adevăr un cancer asupra întregii vieţi sociale și economice. Dar s-a forţat nota cu cererile de arestare, arestare, arestare. Se putea institui un control judiciar, că sunt cazuri în care s-au dus în instanţă și n-au fost arestaţi”, explică vicele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. „Parlamentul decontează toate gafele clasei politice. Chiar dacă sunt lucruri care ţin de administraţia locală sau de Guvern, e de vină Parlamentul, dacă nu s-a asfaltat o stradă, e de vină tot Parlamentul”, justifică și deputatul ALDE Bogdan Ciucă, președinte al Comisiei Juridice.

Povara traseiștilor

„În permanenţă Guvernul a încercat să subordoneze Parlamentul. De mai mulţi ani majoritatea parlamentară a fost de acord ca Parlamentul să aibă un rol mai puţin important. Dezbaterea politică a fost eliminată, și aici e vina Parlamentului”, explică și senatorul Puiu Hașotti. Ce e de făcut pentru recâștigarea încrederii? „E o întrebare la care eu mă gândesc demult. Sunt la al treilea mandat, dar de unul singur nu pot face nimic. E nevoie de o mai mare solidaritate între noi, dar nu în sensul de a-l salva pe unul și pe altul”, spune și deputatul UDMR, Mate Andras.

Sesiunea trecută a existat ideea unui grup de lucru special pentru refacerea imaginii Parlamentului. Iniţiativa marca Liviu Dragnea & Alina Gorghiu a rămas însă în aer. „Nu s-a mai auzit nimic despre asta. Am avut legea bugetului, am avut altele. Interzicerea traseismului ar fi o soluţie, în momentul de faţă cam 20% din parlamentari sunt traseiști”, argumenteză vicele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

„Și presa e de vină”

„Cauzele sunt și la noi, și în presă. Mulţi parlamentari nu au puterea să-și susţină punctele de vedere în faţa unor jurnaliști foarte agresivi”, este argumentul senatoarei Cristiana Anghel. Profesoara care a intrat în greva foamei recunoaște că și probleme cu justiţia au dus la declinul dramatic al încrederii în parlamentari.

„La nivel de Parlament avem o sută și ceva cu probleme în justiţie, e enorm pentru o ţară civilizată. Dar pentru ce sunt eu vinovată că ăla a furat acum șapte, opt ani? Ce ai păzit tu, instituţie a statului, până acum? Luăm cazul Șova, de exemplu, care era avocat, deci o chestie particulară. Ce treabă are funcţia de senator cu ce a făcut el atunci?”, continuă senatoarea. Au înţeles însă parlamentarii cerinţele străzii? „Să fim serioși! Strada nu este electoratul. Respectivul protest a fost confiscat de oameni cu interese ascunse”, conchide senatoarea.