Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O decizie a Curții Constituționale, adoptată în unanimitate, într-o speță privată, poate să-i dea noi bătăi de cap edilului sectorului 1, Clotilde Armand, în războiul declanșat împotriva companiei de salubritate Romprest. Decizia ar pune, totodată, sub semnul întrebării aducerea în sectorul 1 a unui alt operator, care să activeze într-o zonă pentru care deja există monopol, conform legii. O firmă a fost amendată, de Poliția Locală Sectorul 1, în anul 2017, pentru că a încheiat un contract cu alt salubrist decât cel autorizat de primărie. Iar contractul prevedea colectarea deșeurilor de pe o proprietate privată. Firma a cerut CCR să constate că articolul din lege care prevede aplicarea acestui monopol și pe domeniul privat este neconstituțională. CCR a explicat că serviciul de salubrizare este de interes public, chiar dacă el este derulat pe proprietăți private, astfel încât obligația companiei amendate era aceea de a contracta compania care are, în exclusivitate, în administrare serviciul public de salubritate. În aceste condiții, este posibil ca și noul contract încheiat de Clotilde Armand cu firma Brai Cata să se afle exact în aceeași situație cu aceea în care, acum patru ani, Poliția Locală Sectorul 1 a amendat o firmă privată.
La Tribunalul București există, în apel, un dosar, pe contencios administrativ, privind anularea unui proces-verbal de contravenție primit de compania Itertop Leisure SRL, sancționată de Poliția Locală Sectorul 1 – Direcția Inspecție – Serviciul Protecția Mediului și Activităților Comerciale. La data de 9 martie 2019, Tribunalul a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 20, alineatul 2, litera „e” din Legea serviciului de salubrizare a localităților, nr. 101/2006. Conform acestui articol, „operatorii, în conformitate cu prevederile legale, au dreptul la exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe raza unităților administrativ-teritoriale, acordată fie pe baza unei hotărâri de dare în administrare, fie pe baza hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii”.
În fața CCR, SC Intertop Leisure SRL a arătat că a fost sancționată, în anul 2017, din cauză că nu a încheiat un contract de transport, colectare și depozitare a deșeurilor cu operatorul autorizat pe raza sectorului 1 (în speță, cu Romprest), contractul fiind încheiat cu un alt operator de salubritate decât cel care avea exclusivitatea pe raza sectorului 1. Compania amendată susținea că textul de lege criticat la CCR ar trebui să se refere la o exclusivitate în care să se aibă în vedere desemnarea unui operator de către primărie, pentru colectarea deșeurilor din spațiile publice, nu și din cele private. Altfel, arată firma, s-ar încălca articolul 45 din Constituție, referitor la libertatea economică, și articolul 135 din Constituție, privind economia. Se mai arată că, dacă, totuși, prin lege, beneficiarii serviciului de salubritate ar fi obligați să încheie contracte cu același operator cu care are contract și primăria, legea ar fi neconstituțională.
Legea asigură monopol, pentru ca operatorul să-și poată face, în mod concret, treaba pentru care a fost contractat
Ei, bine, Curtea Constituțională spune că articolul din lege este perfect constituțional. Și nu este pentru prima dată când instanța de contencios constituțional ia în discuție acest subiect. În data de 3 iunie, CCR a emis Decizia nr. 358/2021, în care vorbește despre o altă Decizie, cu numărul 612, din 18 aprilie 2009, în care Curtea a respins o excepție similară, reținând, atunci, că serviciul public de salubrizare al localităților are implicații de ordinul interesului public al unei anumite localități, se află sub controlul, conducerea și coordonarea administrației locale. Mai mult, Curtea arată că norma juridică nu conferă un drept de exclusivitate unui anumit operator, ci asigură posibilitatea exercitării în concret a obligațiilor specifice, certificată prin acte juridice, operatorului care, cu respectarea legii, gestionează serviciul de salubrizare.
„În acord cu cele reținute în jurisprudența sa, Curtea reține că rațiunea textului de lege rezidă din faptul că salubrizarea localităților are natura juridică a unui serviciu public, desfășurat în interesul întregii comunități locale, și, de aceea, desfășurarea acestuia se face de către operatori licențiați în condițiile legii”, se arată în motivarea CCR. Judecătorii susțin că nu contează unde sunt depozitate deșeurile, colectarea lor reprezentând un serviciu de interes public. Iar textul de lege criticat privește dreptul exclusivității pe care operatorii licențiați o dețin în ceea ce privește prestarea serviciului de salubrizare pe raza unităților administrativ-teritoriale.
Primarul Armand ar putea fi amendat de Poliția Locală din subordine, pe același principiu legal
În acest sens, cu unanimitate de voturi, judecătorii CCR au respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de SC Intertop Leisure SRL, iar decizia este una definitivă și general obligatorie.
Această decizie poate zădărnici planul edilului sectorului 1, Clotilde Armand de a aduce în zona administrativ-teritorială pe care o gestionează un operator de salubrizare paralel celui care deține acest drept de exclusivitate. Iar dacă o firmă privată nu poate încheia un contract cu altcineva decât cu operatorul care are contractul încheiat cu primăria, cu atât mai puțin însăși primăria nu poate face acest lucru. Numai că primarul Armand, care a criticat Romprest inclusiv pentru deținerea „monopolului”, în ciuda faptului că, prin lege, există acest monopol, s-a folosit de starea de alertă instituită la nivelul sectorului și a încheiat un alt contract cu un alt operator de salubritate.
Romprest are un contract de exclusivitate privind deșeurile încheiat cu Primăria Sectorului 1 în 2008, pe o durată de 25 de ani. Actualul primar se chinuie să desființeze acest contract în instanță. Există însă informații conform cărora, pe lângă Brai Cata SRL, Clotilde Armand ar intenționa ca, în timpul stării de alertă locală, să aducă și un al treilea operator de salubritate, aspect ce ar intra, nu o dată, ci de două ori exclusivitatea prevăzută în Legea 101/2006.
