Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de modificare a Legii CCR, inițiat de deputații PSD Liviu Pleșoianu și Cătălin Rădulescu, prin care se interzice accederea în funcția de judecător constituțional a unei persoane care a colaborat cu SRI, în baza unor protocoale secrete, sau a unei persoane care a generat un conflict juridic de natură constituțonală, a fost adoptat, tacit, de Camera Deputaților. Cu toate acestea, în punctul de vedere transmis de Guvernul Dăncilă, proiectul a primit de la Palatul Victoria un aviz negativ. Legea a fost înaintată la Senat, care este camera decizională în această situație.
Este vorba despre Legea pentru modificarea Legii nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prin care deputații social-democrați Liviu Pleșoianu și Cătălin Rădulescu (singurii semnatari ai inițiativei legislative) impun o serie de interdicții pentru accederea în funcția de judecător la CCR. Astfel, proiectul adoptat de Camera Deputaților în mod tacit, deoarece au trecut 45 de zile de la depunerea lui, fără a intra în dezbatere, prevede interzicerea numirii ca judecător al Curții Constituționale a unei persoane care, în activitatea anterioară de judecător sau de procuror, a pronunțat hotărâri sau, după caz, a întocmit acte procedurale prin care au fost încălcate anumite articole din Convenția CEDO, aducând, astfel, prejudicii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și determinând condamnarea României de către CEDO.
În această situație se numără doi dintre actualii judecători ai CCR, Daniel Morar și Livia Stanciu, care, dacă legea ar intra în vigoare în forma propusă, și-ar pierde pe loc mandatul.
Foștii procurori Lazăr și Kovesi, vizați direct de aceaste modificări
O altă interdicție de a accede în funcția de judecător al Curții Constituționale, conform aceluiași proiect de lege, vizează persoanele care au desfășurat o activitate de cooperare cu lucrători sau colaboratori ai unui serviciu de informații în baza unor protocoale sau a unor alte documente cu caracter secret sau care și-au exercitat activitatea profesională în cadrul unor echipe mixte, împreună cu lucrători sau colaboratori ai unui serviciu de informații, în baza unor proceduri stabilite prin protocoale sau prin alte documente cu caracter secret. Această interdicție îi vizează direct pe foștii procurori generali ai României, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, semnatari, în anul 2009, respectiv 2016, ai protocoalelor secrete de cooperare cu SRI, ambii aflați pe lista scurtă a Palatului Cotroceni pentru a fi numiți, anul acesta, la Curtea Constituțonală.
Iar ultima și la fel de importantă modificare a Legii CCR vizează instituirea interdicției de a ocupa o funcție de judecător constituțional a unei persoane care a general unul sau mai multe conflicte juridice de natură constituțională constatate prin decizii ale CCR. Vizate, de această dat, sunt Laura Codruța Kovesi și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea. Numai în 2017, Kovesi a generat două conflicte juridice de natură constituțională, iar Tarcea a generat, anul trecut, cel puțin un astfel de conflict.
Proiectul de lege mai prevede că mandatul de judecător CCR încetează dacă se constată că, anterior numirii în funcție, un judecător se află într-una dintre aceste situații descrise mai sus.
Inițiativa vrea să interzică numirea ca judecător constituțional a semnatarilor protocoalelor secrete, a celor din cauza cărora România a pierdut procese la CEDO și a persoanelor care au gerenat conflicte juridice de natură constituțională.
Guvernul s-a opus
Ca orice inițiativă legislativă, și acest proiect a fost înaintat mai multor instituții, printre care și Guvernului României, pentru emiterea de puncte de vedere și avizare. Executivul, sub semnătura premierului Viorica Dăncilă, scrie, în punctul de vedere înaintat, că „instituirea unor limtări pentru accederea în funcția de judecător al Curții Constituționle, de natura celor vizate, trebuie analizată cu mai multă atenție”. Documentul mai arată că, „fără a pune la îndoială dreptul Parlamentului de a aduce modificări cadrului legal în care își desfășoară activitatea Curtea Constituțională, considerăm că simpla enunțare a unor interdicții nu garantează și eficiența acestora”. Astfel, sub semnătura premierului, Guvernul este de părere că atât teza cu privire la colaborarea cu serviciile secrete, în baza unor protocoale secrete, cât și teza cu privire la generarea conflictelor juridice de natură constituțională, „sunt insuficient elaborate” de către inițiatori. Mai mult, textul de lege nu ar respecta normele de tehnică legislativă. Motiv pentru care, „Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, în forma prezentată”.
