Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tragedia din Colectiv şi protestele de stradă nu au schimbat modul de lucru al Parlamentului. Legi adoptate tacit, proiecte ce cu îngăduinţă pot fi numite extravagante, două proiecte privind protecţia împotriva incendiilor ce au băltit luni de zile în comisii, toate acestea s-au regăsit pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
În momentul incendiului de la Clubul Colectiv, pe agenda parlamentară se aflau două iniţi-ative legislative privind combaterea unor asemenea dezastre, însă şansele lor de adoptare erau minime. Una era a senatorului UNPR Constantin Popa şi prevedea obligativitatea ca fiecare locuinţă să fie dotată cu cel puţin un extinctor, iar cel puţin un membru al unei insti-tuţii publice să fie instruit în acest domeniu.
Legea Tăcerii
Proiectul a fost respins de către Senat şi apoi a stat prin comisiile Camerei nu mai puţin de un an de zile, înainte de a primi un raport de respingere. Deputaţii s-au trezit cu el sub nas abia după dezastru, motiv pentru care a fost retrimis la comisii pentru ca proiectul să constituie domeniu. Un deputat al PND, Mihai Deaconu, propusese un alt proiect, prin care erau crescute considerabil amenzile pentru nerespectarea măsurilor PSI, invocând incendiul din 2013 de pe platforma ARO Câmpulung, într-o hală în care erau depozibaza pentru o nouă legislaţie în tate deşeuri, inclusiv cianuri. Senatul a adoptat în primăvară proiectul şi l-a trimis la forul decizional, Camera Deputaţilor. Însă la Comisia de administraţie a primit raport de respingere, fapt care însemna că proiectul are şanse minime să fie adoptat. În schimb, urma să fie dezbătută Legea Tăcerii, un proiect al senatorului PNL Cristian Bodea, mai mult un pamflet la adresa Guvernului, după cum arată articolele de lege: „Art. 1 Prim-ministrul este statul. In-dubitabil! Art. 2 Ministrul ştie mai bine! Prim-ministrul cel mai bine! Art. 3 Ministrul este mai presus de parla-mentar. Mult mai sus! Art. 4 Parlamentarul are obligaţia să ridice mâna. Şi dreptul să tacă” etc. Pe această „lege” de o pagină, Consiliul Legislativ a dat aviz pe două pagini.
Pentru că aşa doreşte domnul Ponta!
expunere de motive la proiectul lui Bodea
Pensii speciale „date” de morţii din Colectiv
Ziua de 2 noiembrie a fost una de doliu naţional, aşa că Parlamentul nu a lucrat. Atunci a expirat termenul de dezbatere şi votare a proiectului prin care primarii şi preşedinţii de consilii judeţene primeau pensii speciale, aşa că proiectul a trecut prin adoptare tacită. Printre iniţiatori se numără fostul ministru al Dialogului Social, Doina Pană, alături de Marton Arpad (UDMR), Miroslav Merka (minorităţi), Radu Zlati (PNL) ş.a. Pensia se va calcula prin înmulţirea lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia lunară brută, în limita a trei mandate, şi se va putea cumula cu pensia din sistemul public de pensii. Legea va ajunge la Senat, care este forul decizional.
Adoptarea pensiilor speciale pentru aleşii locali a trecut neobservată în zilele tulburi de după incendiul din Colectiv şi protestele de stradă din Bucureşti
