Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Experții în drept avertizează că premierul Florin Cîțu ar fi încălcat deja legea, putând fi pasibil de o anchetă penală, în scandalul guvernamental legat de remanierea pe care a făcut-o la Ministerul Justiției. Mai exact, șeful Executivului nu ar fi respectat termenele strict prevăzute de Codul Administrativ, pentru a face o nouă propunere de ministru plin, în locul USR-istului Stelian Ion. Acest lucru ar intra, teoretic, sub incidența articolului din Legea 78/2000, privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, pentru că întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni în serviciu. PSD nu s-a prezentat, ieri, la ședința Birourilor Permanente Reunite, astfel încât nici a patra oară moțiunea de cenzură a USR-PLUS și AUR nu a putut fi prezentată procedural. Cu toate acestea, Ludovic Orban a transmis textul moțiunii către Guvern și a anunțat că, astăzi, ar putea fi convocat un Plen reunit pentru citirea ei. Pentru acest lucru, președintele PNL este amenințat chiar cu excluderea din partid.
Fostul judecător și membru al CSM, actualul avocat Adrian Toni Neacșu, a explicat, pentru „Jurnalul” că, strict din punct de vedere juridic, premierul Florin Cîțu se află deja în culpă, deoarece acesta nu și-a îndeplinit o obligație prevăzută la articolul 47, alineat 2 din Codul Administrativ. „Premierul avea obligația ca, în termen de cinci zile de la vacantarea funcției de ministru al Justiției, să facă o nouă propunere de ministru plin al Justiției. Termenul, calculat pe zile calendaristice, s-a împlinit luni, 6 septembrie 2021. Indiferent de numirea unui ministru interimar, Florin Cîțu avea obligația de a numi un ministru plin”, susține avocatul.
Potrivit acestuia, rămâne de văzut dacă instituțiile judiciare se vor sesiza, dar din perspectiva obligațiilor legale aferente funcției publice de prim-ministru într-o situație de vacantare a unui post de ministru, lucrurile sunt foarte clare. Termenele prevăzute în Codul Administrativ au ca scop tocmai evitarea întreruperilor în funcționarea Guvernului și evitarea folosirii crizelor guvernamentale pentru câștiguri politice. „Din punct de vedere juridic, obligația premierului este una de rezultat (să propună), iar neîndeplinirea unei astfel de obligații prevăzută în sarcina demnitarului constituie, teoretic, o infracțiune de abuz în serviciu”, a mai precizat Adrian Toni Neacșu.
O a doua problemă intervenită, după anunțul privind demisia în bloc a miniștrilor USR-PLUS, aduce în discuție o problemă juridică distinctă, și anume remanierea Guvernului. Potrivit lui Toni Neacșu, obligația este de a se numi noi miniștri plini, dar doar pentru posturile vacante. Propunerile se fac Parlamentului, întrucât s-a schimbat configurația politică a Guvernului, astfel încât fiecare nou ministru propus trebuie aprobat nominal. În principiu nu se acorda un nou vot pentru întregul Guvern, ci doar pentru posturile vacante. Până la numirea noilor miniștri, ministerele sunt conduse interimar, dar nu mai mult de 45 de zile, cu posibilitatea numirii apoi a altor interimari. În situația vacantării unor posturi de ministru, Codul Administrativ prevede termene stricte în care trebuie numiți noi miniștri.
Cîțu „analizează” dacă va accepta demisiile
Ei bine, teoretic, USR-PLUS și-a dat demisia din Guvernul Cîțu, însă, practic, aceste demisii și vacantarea posturilor se vor produce după publicarea în Monitorul Oficial a României a decretelor de revocare a celor de la USR. Ieri, premierul Florin Cîțu, întrebat fiind dacă a luat act de demisiile celor de la USR-PLUS și dacă le-a acceptat, a răspuns că „încă analizez”. În timp ce șeful Guvernului analiza, tot ieri, la Palatul Cotroceni a avut loc o întâlnire a liderului USR, Dan Barna, cu președintele României, Klaus Iohannis.
Pe surse, există informații potrivit cărora oferta prezidențială pentru a-i determina pe progresiști să nu „dezerteze” este aceea că Florin Cîțu va fi schimbat din funcția de premier. Dar după data de 25 septembrie 2021, când are loc congresul PNL. Atunci, premierul fie va demisiona, fie se va juca, în continuare, ceea ce pare a fi circul moțiunii de cenzură. De aceea, USR-PLUS ar trebui să cadă de acord cu amânarea vacantării funcțiilor de ministru, până la acea dată. Ulterior congresului, după ce Cîțu va deveni președinte al partidului, planul este ca noul premier de la PNL să fie Lucian Bode, actualul ministru al Internelor și ministru interimar al Justiției. La schimb, USR-PLUS ar urma să primească șefia Camerei Deputaților, în locul lui Ludovic Orban, care va fi dat jos tot de PNL, în cazul în care nu demisionează. Liberalii ar urma să preia șefia Senatului, prin înlocuirea Ancăi Dragu fie cu Florin Cîțu, fie cu Alina Gorghiu.
Ieri dimineață, miniștrii demisionari ai USR-PLUS și-au organizat, fiecare, bilanțuri la finalul a nouă luni de guvernare, toți acuzându-l pe Florin Cîțu că este vinovat de plecarea lor. În schimb, au rămas în funcții secretarii de stat, prefecții, subprefecții și șefii de agenții guvernamentale, ceea ce întărește convingerea că aceste demisii sunt doar de PR.
Grindeanu susține că PSD nu va intra în „circul” celor de la Putere. Ludovic Orban, amenințat cu excluderea din PNL
De cealaltă parte, în Parlamentul României a continuat, și ieri, scena teatrală a moțiunii de cenzură depusă de USR-PLUS, împreună cu AUR. Ultimul act al acestei scenete, respectiv a patra încercare ca moțiunea să fie prezentată în Birourile Permanente Reunite, a eșuat lamentabil. Nu s-a întrunit cvorumul, iar cei acuzați de acest lucru sunt social-democrații, ai căror cei opt membri au absentat. AUR acuză PSD de trădare și de blat cu Klaus Iohannis.
Ieri după-amiază, PSD a avut o nouă ședință a Biroului Politic Național, în care au avut loc schimburi dure de replici între conducerea reprezentată de Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, pe de o parte, și Paul Stănescu, alături de mai mulți lideri ai organizațiilor județene, pe de altă parte. Prima tabără susține că nu trebuie ca PSD să asigure cvorumul nici în Birourile Reunite, nici în Plen, deoarece ăsta ar fi jocul celor de la USR-PLUS. De cealaltă parte, a doua tabără este de părere că Guvernul Cîțu trebuie dat jos, indiferent cum.
Președintele executiv al PSD a explicat, după ședința partidului, poziția formațiunii în acest scandal. „Domnii de la USR, care, timp de patru ani, au stat de mânuță cu cei de la PNL și au dat capete în gură PSD, vor acum ca noi să le rezolvăm bătăliile dintre ei. Se ceartă Orban cu Cîțu, care să fie ales președintele partidului. Se ceartă Barna cu Cioloș, că și ei au congres. Se ceartă USR-PLUS cu Cîțu, dar spun că vor să guverneze în continuare cu PNL. Noi de ce să ne băgăm în circul ăsta? Să-l ajutăm pe Barna să revină la guvernare, ca, pe urmă, tot nouă să ne dea picioare în gură? Nu. Noi spunem că trebuie să plece toți. Și Cîțu, și Barna, și Cioloș. Singura ieșire din această criză rămân alegerile anticipate”, a conchis Sorin Grindeanu, nu înainte de a reitera faptul că, dacă moțiunea de cenzură a celor de la USR-PLUS și AUR va ajunge în plen, PSD o va vota.
Moțiunea a fost transmisă Guvernului
Fiind a patra oară când moțiunea de cenzură nu a putut fi prezentată în Birourile Permanente Reunite, Ludovic Orban, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, după consultarea cu Anca Dragu, șefa Senatului, a decis să transmită Guvernului o adresă în care să îi aducă la cunoștință, pe cale procedurală, „că la Parlamentul României a fost înregistrată o moțiune de cenzură. Ei bine, acest lucru i-a scos din sărite pe liberalii care îl susțin pe premier. Tot pe surse, atripa „Cîțu” amenință cu excluderea din partid a oricărui membru care va îndrăzni să se prezinte la o prezumtivă viitoare ședință a Plenului Reunit al Parlamentului, în care ar urma să se dea citire textului moțiunii de cenzură sau în care ar putea fi supusă la vot o asemenea moțiune de cenzură. Iar o asemenea excludere l-ar putea viza pe însuși Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal.
În replică, Ludovic Orban a făcut trimitere la decizie a Curții Constituționale, cu numărul 1525 din 24 noiembrie 2010, potrivit căreia „împiedicarea prezentării și refuzul dezbaterii moțiunii de cenzură sunt contrare Constituției, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilității opoziției de a angaja asumarea răspunderii”. Astfel, liderul PNL susține că moțiunea inițiată de USR-PLUS și AUR intră pe circuitul parlamentar. Ea trebuie citită în plenul Parlamentului și în maximum cinci zile trebuie să se dea un vot.
ULTIMA ORA. Dan Barna, după întâlnirea cu Iohannis: Rămâne cum am stabilit
Liderul USR, Dan Barna, a precizat, aseară, la închiderea ediției că întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis a fost una „formală”, catalogând-o, totodată, ca fiind una „benignă”, în urma căreia nu s-a ajuns la niciun rezultat. „I-am prezentat președintelui viziunea noastră cu privire la motivele pentru care am ajuns la această criză, precum și modul cum se poate ieși din această criză, și anume ca Florin Cîțu să facă un pas în spate. Ieșirea din criză înseamnă un nou premier și continuarea guvernării”, a declarat Barna.
Conform liderului progresist, este exclus ca miniștrii USR-PLUS să revină asupra demisiilor și a cerut liderilor PNL și PSD să „renunțe la atacul asupra democrației” și să nu blocheze moțiunea de cenzură. „Cerem echipei «câștigătoare», care l-a racolat și pe Marcel Ciolacu, să nu mai boicoteze o moțiune de cenzură depusă în mod democratic”, a mai adăugat acesta.
