Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate depusă împotriva Legii antifumat de către un grup de 33 de senatori. De la jumătatea lunii martie, barurile şi restaurantele nu vor mai avea scrumiere pe masă, fumatul fiind interzis în toate localurile destinate până acum relaxării şi socializării. Sesizarea a fost făcută în decembrie 2015.
Ieri, CCR a anunţat decizia în legătură cu constituţionalitatea legii, motivarea hotărârii urmând să fie dată publicităţii ulterior. Niciunul din punctele sesizate de către parlamentari nu a fost socotit ca fiind neconstituţional. Legea adoptată pe 15 decembrie 2015 limitează până în pragul interzicerii totale a fumatului în spaţiile publice. Practic, fumătorii se vor mai putea bucura de această plăcere doar în locuinţele proprii sau în aer liber, cu condiţia să nu fie în preajma unor locuri de joacă pentru copii. În toate instituţiile publice sau la locul de muncă, chiar şi privat, vor fi interzise spaţiile special amenajate pentru fumători care erau tolerate până acum. Potrivit legii, fumatul este interzis în „orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”. Potrivit acestei definiţii, nu se va putea fuma nici măcar pe terasele barurilor, cu toate că acestea nu sunt spaţii închise. Mai „norocoşi” sunt deţinuţii din penitenciarele de maximă siguranţă unde se vor putea amenaja spaţii pentru fumători. Aceste spaţii vor putea fi amenajate şi în aeroporturi. Indirect, va fi limitată şi comercializarea produselor din tutun întrucât prăvăliile aflate în apropierea şcolilor nu vor putea să le mai vândă, în condiţiile în care legislaţia în vigoare oricum nu le îngăduia minorilor să cumpere ţigări. Sesizarea de neconstituţionalitate pe care Curtea Constituţională a dezbătut- o ieri viza încălcarea de către această lege a câtorva drepturi fundamentale ale cetăţeanului, printre care dreptul la proprietate, dreptul la liberă asociere şi libertatea economică. Cei 33 de senatori, în frunte cu senatorul PPU Alfred Laurenţiu Mihai, au argumentat că terminologia folosită în lege este ambiguă, putând fi interpretată până la a interzice fumatul în propria casă. În plus, se creează o inegalitate în drepturi între fumătorii obişnuiţi şi cei aflaţi în închisori. În plus, eliminarea din baruri şi restaurante a diferenţierii dintre spaţiile pentru nefumători şi cele pentru fumători creează o inegalitate suplimentară, în condiţiile în care fumatul şi comercializarea produselor din tutun sunt legale în România, dreptul unui cetăţean de a dispune de propria persoană este garantat, însă utilizarea acestuia este acum sever limitată.
Dreptul la proprietate privată ar fi încălcat deoarece nu mai permite proprietarilor de cluburi, baruri ş.a. să dispună de cum vor de aceste bunuri. De asemenea, o persoană care ar deschide un club privat, în care accesul se face pe bază de legitimaţie de membru, destinat amatorilor de narghilele sau trabucuri, ar comite o ilegalitate, fapt ce ar contraveni dreptului la liberă asociere.
Înfrângerea finală
Curtea Constituţională era ultima speranţă pentru fumătorii care voiau să savureze o ţigară şi la o ieşire din oraş, întrucât premierul Dacian Cioloş salutase adoptarea legii, iar preşedintele Klaus Iohannis nu a manifestat până acum vreo nemulţumire faţă de acest act normativ. Legea va merge către promulgare şi va intra efectiv în vigoare la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Se poate estima că de la jumătatea lunii martie legea va fi efectiv aplicată. Cârciumile de pe întinsul patriei nu vor mai fi niciodată la fel.
Contributori importanți la buget
Legislaţia fiscală a transformat practic companiile de ţigări în agenţi fiscali întrucât majoritatea banilor încasaţi trebuie să ajungă la buget. Statul câştigă 12 miliarde de lei anual din taxele şi accizele impuse pe ţigări, sumă ce reprezintă cam jumătate din bugetul total al Ministerului Sănătăţii. Acesta alocă puţin peste 5% prevenţiei şi combaterii bolilor cauzate de fumat. Astfel, un fumător plăteşte nu doar costurile pentru îngrijirile sale medicale, cât şi pe ale nefumătorilor ce vor să-i alunge din spaţiile publice.
Politicieni în defensivă
Legea antifumat a provocat dezbateri ceva mai aprinse doar în Senat, unde mai mulţi parlamentari şi-au exprimat nemulţumirea. În schimb, la Camera Deputaţilor, forul decizional, a trecut fără probleme cu 164 voturi pentru, 20 împotrivă şi 26 abţineri. Niciun partid nu a îndrăznit să meargă împotriva curentului, deşi principalele două partide, PSD şi PNL, sunt conduse de către fumători înrăiţi: Liviu Dragnea şi Alina Gorghiu. În 2005, taxa pe viciu a fost impusă tot de un fumător: Traian Băsescu.
80% din costul unui pachet de ţigări este reprezentat de către taxe care intră în buzunarul Fiscului. La un pachet de ţigări de 16 lei, peste 12 lei merg la bugetul statului ce tocmai a restricţionat fumatul.
Citește pe Antena3.ro
