În România au existat, în timp, partide cu apariţii meteorice. Unele dintre formaţiuni au avut o ascensiune fulminantă, dar au ars la fel de repede şi au dispărut. În schimb, noua lege a partidelor, care prevede înfiinţarea cu doar trei membri, poate duce la apariţia a sute de formaţiuni pe scena politică.
Cu excepţia celor două mari partide, PSD şi PNL, scena politică a fost populată în decursul anilor de formaţiuni cu destine asemănătoare.
Născute ca un capriciu al liderilor sau ca fenomen mediatic, multe dintre partide şi-au găsit sfârşitul sau au un număr foarte restrâns de simpatizanți. Unele au dispărut pur şi simplu, altele s-au rupt în bucăţi sau au fost „înghiţite” de peştii mai mari.
Poate cel mai spectaculos destin l-a trăit formaţiunea lui Dan Diaconescu. PPDD a apărut în noiembrie 2010, ca fenomen născut în studiourile televiziunii lui DD, pe valul de popularitate al „vedetei” de televiziune.
La alegerile din 2012 a obţinut 68 de mandate în Parlament, peste 3.000 în administraţia locală (dintre care 32 de primari). Declinul a început odată cu problemele liderului, condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru şantaj.
Imediat, parlamentarii PPDD au dat bir cu fugiţii. Toţi cei 21 de senatori au dezertat la alte partide, iar grupul din Camera Deputaţilor a devenit Grupul Democrat şi Popular.
Mulţi s-au înscris în PSD, PNL, PC sau au format Partidul Naţional Democrat, condus de Daniel Fenechiu. Ce a mai rămas din PPDD a fost înghiţit de UNPR-ul lui Gabriel Oprea, fuziunea prin absorbţie însemnând sfârşitul partidului.
În 2004, Gigi Becali a „cumpărat” pur şi simplu Partidul Noua Generaţie, înfiinţat în 1999 de către fostul primar al Capitalei, Viorel Lis. PNG-ul lui Becali s-a făcut de râs în alegeri, nu a trecut niciodată pragul electoral de 5%, iar scorurile lui Gigi Becali au fost ruşinoase. În 2004, Becali a obţinut 1,77% la prezidenţiale. La europarlamentarele din 2007, partidul a fost la un pas să treacă pragul electoral.
Eşecul care l-a îngenuncheat pe Becali s-a înregistrat în 2008, la parlamentare. A candidat pentru un post de deputat în Ferentari după ce a plătit curentul unor familii de romi, însă chiar şi aşa a obţinut doar 14,95%, fiind umilit de iubita lui Vanghelie, Oana Mizil, cu peste 50% din sufragii.
În 2008, Becali s-a convins s-o termine cu politica, a tras obloanele peste PNG şi s-a înscris un an mai târziu în PRM-ul lui Vadim Tudor, unde a obţinut un mandat de euro-parlamentar. Mariajul n-a durat mult, în iulie 2009 Becali a revenit în PNG, însă a lăsat partidul de izbelişte.
O nouă lege
Noua lege a partidelor politice ar putea duce la apariţia a sute de formaţiuni în toată ţara. Potrivit noii legi, partidele vor putea fi înfiinţate cu doar trei membri fondatori, faţă de „cel puţin 25.000”, după vechile prevederi, mult mai restrictive. Deja au fost înfiinţate formaţiuni ca Partidul Botoşănenilor, Partidul pentru Argeş şi Muscel, M10 sau Partidul Comunist Român.
În Transilvania, de exemplu, trei locuitori din Târgu Mureş vor să înfiinţeze Partidul Transilvania Democrată, care va milita pentru autonomia economică a Ardealului, partidul adresându-se ardelenilor, indiferent dacă sunt români sau unguri.
Căința lui Neamțu
Mihail Neamţu a fondat Noua Republică, cu speranţa că va reprezenta reinventarea dreptei româneşti. Între timp, s-a lăsat păgubaş. „Regret vehemenţa inutilă, stridenţa și veninul aruncate în eter. M-am trezit atacând furibund persoane, nu idei”, scrie Neamţu la capătul a 4 ani de politică.
Corneliu Vadim Tudor a fondat Partidul România Mare în jurul revistei „România Mare”. În 2000, la capătul unui deceniu tulbure pentru România, alegătorii antisistem l-au propulsat pe Vadim în turul II al prezidenţialelor, iar PRM primea 26% din voturile pentru Parlament. Opt ani mai târziu, PRM ieşea din Parlament. În ultimii ani, „Tribunul” a ajuns să se înjure cu Oana Zăvoranu la emisiuni mondene şi cu Gheorghe Funar prin tribunale, iar partidul funcţionează doar pe hârtie.