x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Hai eliberare!”

0
Autor: Adrian Stoica 24 Iun 2021 - 07:10
„Hai eliberare!”
Vezi galeria foto

Înainte de 1989, decretele de grațiere ale condamnaților la închisoare erau semnate de președintele Nicolae Ceaușescu în preajma zilei naționale a României care se sărbătorea pe 23 august. Cea mai mare grațiere colectivă a fost făcută în 1988, când mii de deținuți au ieșit pe porțile pușcăriilor. Moda grațierilor colective a continuat și după Revoluție, iar primul decret era semnat de fostul președinte Ion Iliescu chiar pe 4 ianuarie 1990. Ultima grațiere colectivă a avut loc în 2002, decretul fiind semnat tot de președintele Ion Iliescu. De-a lungul anilor, statuarea grațierilor colective prin lege a apărut de patru ori pe agenda de lucru a Parlamentului, stârnind de fiecare dată o furtună în societate. Cele mai dese motive invocate pentru promovarea acestor inițiative au fost suprapopularea pușcăriilor și condițiile grele de detenție. 

 

 

În 2006, deputatul Nati Meir venea cu un proiect privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. Nati Meir cerea grațierea pedepselor cu închisoarea până la 5 ani inclusiv, precum și amenzile aplicate de instanțele de judecată. Și minorii care săvârșiseră fapte prevăzute de legea penală ar fi urmat să beneficieze de acest proiect în cazul în care devenea lege, pentru că el anula măsura educativă a internării într-un centru de educare. Chiar dacă proiectul prevedea 57 de infracțiuni cărora nu li se aplica clemența, la care se adăugau 10 infracțiuni stabilite prin legi speciale, proiectul era respins de Parlament, după ce el primise aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a Guvernului, care sublinia în avizul său că, deși stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se grațiază și a infracțiunilor pentru care nu se aplică iertarea de pedeapsă intră în competența exclusivă a legiuitorului, aceste măsuri trebuie stabilite în urma unor investigații interdisciplinare, lucru care lipsea proiectului inițiat de Nat Meir. El a făcut acest proiect având probabil premoniții. În iunie 2014, el era condamnat la 7 ani de închisoare cu detenție pentru înșelarea mai multor persoane cărora le-a promis că le trimite la muncă în Israel.  Nu a stat însă prea mult după gratii, pentru că în martie 2016 era eliberat condiționat.

 

Ies la rampă Mădălin Voicu și reprezentantul romilor Nicolae Păun

 

În noiembrie 2014, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, respingea pentru a două oară un proiect de lege care a stârnit la vremea respectivă vii dispute în Parlament, dar și în spațiul public, inițiat de deputații Mădălin Voicu (PSD) și Nicolae Păun (reprezentantul romilor). Proiectul de lege pentru amnistierea unor infractiuni și gratierea unor pedepse stabilea că se amnistiază infracțiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la șapte ani inclusiv sau amendă. Practic, conform reglementărilor, amnistia înlătura răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, în toate formele ei de participație penală, autori, coautori, instigator, complice și participație improprie. De asemenea, inițiativa prevedea grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la șase ani inclusiv, precum și a pedepselor cu amendă, aplicate de instanța de judecată. Tot în întregime urmau să se grațieze și internările într-un centru de reeducare ale minorilor dispuse de instanțele de judecată. Inițiativa legislativă a fost depusă pentru prima dată de deputații Mădălin Voicu (PSD) și Nicolae Păun (Partida Romilor) în 2011, iar în 2012 a fost respinsă de Parlament. Cei doi deputați reveneau însă cu proiectul în Parlament în februarie 2013, dar la sfârșitul lui 2014 era respins pentru a doua oară.

 

În 2018, Senatul adoptă tacit, Camera respinge în 2019

 

În 2018, Senatul a adoptat un proiect legislativ ce conținea grațierea în întregime ori parțial a unor pedepse, proiect care a plecat inițial de la Guvern.  Proiectul era însă respins definitiv după ce Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a respins proiectul. El prevedea, în primul rând, grațierea pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani inclusiv, aplicate de instanță. Grațierea urma să se aplice indiferent de modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea  dispusă de instanță, indiferent că este vorba de renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau liberarea condiționată. Pentru a se putea beneficia de grațiere, persoanele condamnate trebuiau să achite despăgubirile la care au fost obligate prin hotărâre judecătorească definitivă. În mai 2018, inițiativa a fost adoptată tacit în Senat, dar în septembrie 2019 era respinsă definitiv de plenul Camerei Deputaților cu 177 „pentru” respingere, un vot împotrivă și două abțineri.

 

 

Alina Gorghiu a vrut pușcărie la domiciliu

 

În mai 2020, Parlamentul respingea definitiv, în unanimitate, proiectul privind executarea la domiciliu a pedepsei închisorii şi supravegherea prin brăţară electronică, iniţiat de senatorul PNL Alina Gorghiu. Proiectul, care inițial fusese adoptat de Senat, prevedea că persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice. Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a catalogat proiectul de lege iniţiat de Alina Gorghiu drept o „aberaţie” şi anunţa că deputaţii liberali vor vota împotrivă. „Este o aberaţie. E un proiect de lege care a fost iniţiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL”, spunea, la acea dată, Orban.

 

Sute de mii de condamnați au beneficiat de clemența lui Ceaușescu

 

Pe 27 decembrie 1967 intra în vigoare Legea nr. 25 privind amnistierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse adoptată de Marea Adunare Națională. Erau grațiați cei condamnaţi la pedepse privative de libertate de până la 5 ani inclusiv, cei care au împlinit vârsta de 60 ani, femeile gravide sau cu copii până la 5 ani şi minorii, condamnaţi la pedepse până la 10 ani inclusiv. În anumite cazuri, pedepsele erau înjumătățite, iar condamnările la muncă silnică pe viață erau comutate 25 de ani de muncă silnică. În intervalul 1953-1989 au fost adoptate 29 de acte normative pentru grațierea unor pedepse și amnistierea unor infracțiuni, iar  în intervalul 1967-1988, numărul celor care au beneficiat de prevederile acestor acte normative a fost de 313.785 persoane.

 

 

Klaus Iohannis este singurul președinte post-decembrist care până acum nu a semnat grațierea niciunei persoane.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Judecat la vârsta de 100 de ani

Judecat la vârsta de 100 de ani
Un fost gardian la lagărul de concentrare Sachsenhausen de lângă Berlin, ajuns la vârsta de 100 de ani şi a cărui identitate nu a fost făcută publică, va fi judecat în Germania în toamnă, la 76 de ani de la...

Armin Laschet, contra reparațiilor de război acordate Poloniei

Armin Laschet, contra reparațiilor de război acordate Poloniei
Armin Laschet, favoritul la succesiunea actualului cancelar german Angela Merkel, a vorbit sâmbătă, cu prilejul aniversării a 77 de ani de la Insurecţia din Varşovia, despre responsabilitatea Germaniei în...

Cod roșu de vijelie în județele Satu Mare și Maramureș

Cod roșu de vijelie în județele Satu Mare și Maramureș
Meteorologii au emis duminică seara o avertizare Cod roșu de vijelie pentru mai multe localități din județele Satu Mare și Maramureș. Potrivit ANM; sunt vizate localitățile Seini, Tăuții-Măgherăuș,...

Românii pleacă în număr mare de la oraș la ţară

Românii pleacă în număr mare de la oraș la ţară
Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban, până la 40.000 de persoane. Statistica vine să confirme ceea ce deja în piaţa imobiliară ş...

UPDATE Alertă in Bacău. Trei dintre cei cinci copii înecați în Siret au fost găsiți de pompieri

UPDATE Alertă in Bacău. Trei dintre cei cinci copii înecați în Siret au fost găsiți de pompieri
Galerie Foto UPDATE Trei dintre cei cinci copii înecați duminică în râul Siret au fost găsiți de pompieri. Potrivit ISU Bacău, primul copil găsit a fost declarat mort, după ce manevrele de resuscitare nu au dat rezultat....

Primăria Capitalei a început un nou tratament de combatere a țânțarilor

Primăria Capitalei a început un nou tratament de combatere a țânțarilor
Primăria Capitalei a început, astăzi, al șaselea tratament de combatere a țănțarilor, pe mii de străzi din București. Tratamentul de combatere a țânțarilor se face de Primăria Capitalei, prin Compania...

Paradoxul statisticii: Românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE

Paradoxul statisticii: Românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE
Românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE, iar olandezii doar 30 de ore pe săptămână. În medie, angajaţii din România au lucrat circa 40,4 ore pe săptămână în 2020, urmaţi de cei...

Trump, liderul republican care a făcut cei mai mulți bani în prima jumătate a lui 2021

Trump, liderul republican care a făcut cei mai mulți bani în prima jumătate a lui 2021
Fostul șef al Casei Albe, Donald Trump, este politicianul Partidului Republican care a strâns cei mai mulţi bani în prima jumătate a anului 2021. Comitetele politice având legătură cu fostul preşedinte au...

Rezultate Loto 6/49 1 august 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de duminică

Rezultate Loto 6/49 1 august 2021. Numerele câștigătoare la extragerea de duminică
Loto 6/49 1august 2021. Duminica, 1 august, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, dupa ce la tragerile loto de joi, 29 iulie, Loteria Romana a acordat peste...

Ilfov: Incendiu la două case din Domnești. Intervenția e dificilă, în zonă nu sunt hidranți

Ilfov: Incendiu la două case din Domnești. Intervenția e dificilă, în zonă nu sunt hidranți
Pompierii din Ilfov intervin duminică pentru stingerea unui incendiu care a cuprins două case de tip duplex din localitatea Domnești, județul Ilfov. Potrivit ISU Ilfov, incendiul se manifestă cu flacără la...

Un băiat de 15 ani s-a înecat în râul Suceava

Un băiat de 15 ani s-a înecat în râul Suceava
Un băiat de 15 ani s-a înecat duminică în râul Suceava, pe raza localității Milișăuți, județul Suceava. Mai multe echipaje ale ISU Suceava au participat duminică la o acțiune pentru salvarea unui băiat...

7.300 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore

7.300 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore
7.300 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România, dintre care 4.500 au primit prima doză de vaccin. Potrivit CNCAV, din cele 7.330 de persoane vaccinate, 4.540 au primit prima doză, iar 2.790...

O atletă din Belarus care și-a criticat antrenorii, dusă cu forţa la aeroport, în mijlocul JO

O atletă din Belarus care și-a criticat antrenorii, dusă cu forţa la aeroport, în mijlocul JO
Atleta Krystsina Tsimanouskaya a spus că a fost dusă duminică la aeroport împotriva dorinței sale pentru a fi trimisă acasă, după ce s-a plâns de antrenorii naționali la Jocurile Olimpice de la Tokyo, potrivit...

Trenul București-Timișoara, întârziere de 137 de minute, după ce locomotiva s-a stricat

Trenul București-Timișoara, întârziere de 137 de minute, după ce locomotiva s-a stricat
Trenul Inter Regio București-Timișoara are duminică o întârziere de 137 de minute după ce locomotiva s-a stricat în stația Drgăgănești olt. Potrivit CFR SA, trenul 1691 București Nord-Timișoara Nord a...

Posibile restricții de viteză pe calea ferată, din cauza caniculei

Posibile restricții de viteză pe calea ferată, din cauza caniculei
CFR SA anunță că angajații companiei vor lua măsuri speciale duminică, în condițiile în care temperaturile maxime sunt cuprinse între 37 și 39 de grade, în majoritatea regiunilor. Una dintre acestea prevede...
Serviciul de email marketing furnizat de