Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a declarat marţi, că trebuie adoptat cât mai urgent posibil un nou act normativ în domeniul reţinerii datelor, deoarece, după ce Legea "Big Brother" a fost declarată neconstituţională, rămân aspecte nelămurite care pot avea consecinţe asupra funcţionării sistemului judiciar şi în materia respectării drepturilor şi libertăţilor omului.
"Din experienţa practică, multe infracţiuni grave - de omor, de tâlhărie - au fost descoperite cu ajutorul Legii "Big Brother", multe dintre aceste cauze fiind în pericol în ce priveşte aprecierea probelor. CCR trebuia să motiveze şi în cazul organelor de urmărire penală de ce nu e bună legea sau ce anume se menţine. Acum e vorba de un vid legislativ, cu atât mai mult cu cât art. 152 din Codul de procedură penală a rămas în vigoare - aşadar, obligaţia Guvernului, a Parlamentului este ca de urgenţă să găsească formula legislativă pentru a umple golul legislativ", a afirmat Dumbravă.
Horaţius Dumbravă a precizat că sunt cazuri în care s-au dat autorizări şi au fost prinşi infractori prin legea "Big Brother", adăugând că pe lângă dreptul la viaţa privată a celor supuşi reţinerii datelor trebuie luat în calcul şi dreptul victimelor infracţiunilor la integritate corporală şi psihică, chiar la viaţă, "lucru pe care CCR nu l-a analizat, deşi trebuia".
El consideră că este important de clarificat ce se întâmplă cu cauzele deja aflate pe rolul instanţelor sau la organele de urmărire penală privind datele stocate şi reţinute în vedere utilizării lor, adică autorizate de judecător anterior datei de 4 aprilie 2014.
"CCR nu răspunde acestei chestiuni, rămânând instanţelor să aprecieze asupra acestor date stocate, reţinute şi utilizate ca probe. Problema nu e deloc simplă pentru că raţiunile care au stat la baza admiterii excepţiilor de neconstituţionalitate din dosarele Judecătoriei Constanţa şi Târgovişte cu care a fost sesizată CCR pot fi multiplicate la cele peste 12.000 de dosare în care judecătorii au admis solicitările organelor de urmărire penală, dosare care fie se află la procurori, fie pe rolul instanţelor. Logica ce a stat la baza excepţiilor de la cele două judecătorii, Constanţa şi Târgovişte, logică reţinută de decizia CCR, este asemănătoare pentru toate dosarele aflate în lucru, adică se presupune că dispoziţiile Legii 82/2012 au încălcat drepturile la viaţă privată, dreptul la corespondenţă şi libertatea de exprimare. Rămâne să vedem cum se va contura practica judecătorească, însă problema nu e de ignorat, ea putând genera dificultăţi la nivelul de apreciere în ceea ce priveşte probele şi, la urmă, a vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor din aceste dosare, fiind vorba de un număr uriaş de dosare penale", a mai spus Dumbravă.
Judecătorul susţine că CCR a avut ca preocupare doar faptul că organele de informaţii aveau acces şi utilizau datele fără control judecătoresc.
"Se spune explicit în decizie că nu era cazul organelor de urmărire penală care aveau autorizarea judecătorului prin Codul de procedura penală. Or, dacă în ce priveşte partea cu organele de informaţii şi accesul şi utilizarea decizia e corectă şi se manifestă prezervarea statului de drept, nu la fel este în cazul organelor de urmărire penală pentru care se recunoaşte implicit că au fost garanţii de apărare a drepturilor prin faptul că autorizarea judecătorului era dată în fiecare caz, după analiza cererii. Nicio instituţie, niciun organ al statului român, inclusiv cele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu se poate sustrage unui control şi autorizare a unui organ independent, acesta fiind justiţia, prin judecători, altfel putem ajunge în domeniul arbitrariului şi abuzului, după cum corect îşi justifică decizia şi CCR", a explicat acesta.
Magistratul a subliniat faptul că CCR s-a manifestat ca o reală instituţie în înfrânarea exceselor de la funcţionarea statului de drept şi prin repunerea în matca firească, constituţional, a principiilor universale ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
"Faptul că a explicat pe îndelete, cu argumente irefutabile, posibilele interferări, abuzuri pe care le pot face unele organe ale statului, recte organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, dă adevărata dimensiune a deciziei CCR. Nu pot decât să felicit judecătorii Curţii, care în unanimitate au fost în acord cu dispoziţia şi motivele CCR - e un moment esenţial pentru a demonstra că statul de drept poate şi trebuie să fie apărat", a mai menţionat el.
În opinia acestuia, o soluţie ar fi ca ÎCCJ să fie sesizată pentru a da o hotărâre prealabilă care să fie obligatorie pentru toate instanţele.
Horaţius Dumbravă a reamintit că, în 2013, la nivelul instanţelor, au fost înregistrate peste 12.300 de dosare privind cereri ale organelor de urmărire penală ce fac obiectul Legii 82/2012, înregistrându-se o creştere faţă de anul anterior de 93,19% la judecătorii, cu 26,34% la tribunale, peste 250% la curţile de apel şi de 150% la ÎCCJ.
El a mai spus că, în calitate de membru CSM, a solicitat Secţiei de judecători să procedeze potrivit dispoziţiilor legale, care, în 24 iunie, a admisă cererea şi a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări la instanţe în legătură cu situaţia cauzelor care au ca obiect cererile de autorizare a interceptărilor şi înregistrărilor audio sau video în cursul urmăririi penale, precum şi cererile formulate în temeiul Legii 82/2012.
"Personal, aştept rezultatele acestor verificări ţinând cont şi de Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dar şi pentru faptul că prin decizia CCR a fost menţinut articolul 152 din Codul de procedură penală, aşa încât cât mai urgent posibil trebuie adoptat un nou act normativ în domeniu. Verificarea pe care Inspecţia Judiciară o face, ar ajuta la conturarea unui act normativ, dacă grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului va lua în considerare semnalele venite din sistemul de justiţie, care să ţină cont de garanţiile respectării drepturilor şi libertăţilor omului la care se referă CCR în decizia sa", a mai precizat Dumbravă.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis în 8 iulie că este neconstituţională Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Curtea a stabilit că organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces şi nu mai pot utiliza datele obţinute şi stocate în baza Legii 'Big Brother', până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ privind reţinerea datelor. (AGERPRES)
Citește pe Antena3.ro
