Pro România propune o serie de măsuri pentru antreprenorii din ţara noastră, printre care şi aceea ca, după abrogarea OUG 114, Codul fiscal să rămână neschimbat timp de 4 ani, iar legea prevenţiei să fie aplicată "în spiritul său", a declarat luni Ioana Petrescu, candidat Pro România la alegerile europarlamentare.
"Pro România propune o serie de măsuri pentru antreprenorii din ţara noastră. În primul rând, vorbim de predictibilitate. Propunem ca, după abrogarea ordonanţei 114, Codul fiscal să rămână neschimbat timp de 4 ani. Propunem ca legea prevenţiei să fie aplicată în spiritul său, adică să existe un parteneriat între stat şi privat, să îi îndrume, să le dea sfaturi şi abia într-un final să pedepsească. O altă măsură de prim ajutor este aceea de stimulare a creditării prin programele din fonduri europene pentru garantarea şi contragarantarea împrumuturilor firmelor", a afirmat Ioana Petrescu.
Potrivit acesteia, "odată stabilizată situaţia din zona mediului de afaceri, trebuie să ne gândim la integrarea în zona euro".
"Trebuie să discutăm despre economia României în contextul european şi unde o vedem în următorii ani. Trebuie să prezentăm o viziune pe termen mediu şi lung şi nu doar pe termen scurt. Trebuie să îndeplinim condiţiile de convergenţă nominală, astfel încât să aderăm la zona euro. În timpul guvernării Ponta toate cinci condiţiile de convergenţă nominală erau îndeplinite de România. Astăzi mai îndeplinim doar două, cea legată de deficit şi cea legată de datorie. Dacă s-a putut în 2012-2015, sigur se poate din nou să ajungem să îndeplinim aceste condiţii", a spus Petrescu la Forumul economic al Pro România.
Ea a adăugat că pentru aderarea la zona euro mai este nevoie şi de o convergenţă reală, iar România trebuie să fie sigură că este pregătită în momentul în care aderă la zona euro.
"Pentru a ajunge aici avem nevoie de reforme structurale. Una dintre cele mai importante este reforma în zona pieţei muncii, pentru că toţi antreprenorii şi toate firmele cu care am discutat din ţară s-au plâns de lipsa forţei de muncă. Aici avem mai multe măsuri pregătite legate de consilierea tinerilor, astfel încât ei să se ducă în direcţii în care există locuri de muncă pe piaţa muncii, vorbim de o consiliere din şcoală. De asemenea, e nevoie de măsuri în universităţi, astfel încât universităţile să se preocupe de plasarea acestor studenţi pe piaţa muncii încât să reducă migraţia studenţilor şi absolvenţilor români în afara ţării. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim şi la măsuri menite a-i aduce pe cei care lucrează în străinătate înapoi în România. Putem să începem cu reducerea birocraţiei legată de această tranziţie (...). Când te întorci, sistemul nu este pregătit să aibă de-a face cu tine, pur şi simplu nu ştie unde să te pună şi atunci aceste bariere birocratice noi le putem îndepărta pentru ca mai mulţi români să se întoarcă în ţară şi să muncească aici", a menţionat ea.
AGERPRES