Juncker la București: sărutul pe frunte şi statul de drept 

La zece ani de la aderarea României la UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a cerut liderilor politici de la Bucu­reşti să garanteze ireversibilitatea progreselor din justiţie şi a amintit Parlamentului că unul dintre obiectivele pe care şi le-a propus este ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru ţara noastră să fie ridicat până la finalul mandatului său, în 2019. 

Cunoscut pentru gesturile sale controver­sate, Jean-Claude Juncker a dat recital în Parlament la discursul prilejuit de aniver­sarea unui deceniu de la aderarea României la UE. Întâmpinat la sosire de Liviu Dragnea şi C.P. Tăriceanu, luxemburghezul l-a sărutat pe frunte pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi i-a îmbrăţişat călduros pe foştii premieri Victor Ciorbea şi Adrian Năstase, schimbând apoi câteva cuvinte cu fostul lider PSD. Ulterior, Juncker s-a salutat şi cu fostul premier Victor Ponta şi li s-a adresat parlamentarilor români în limba franceză, pentru că „aparţinem francofoniei”. Le-a cerut aleşilor să garanteze irever­sibilitatea progreselor din Justiţie, amintind că ridicarea MCV pentru România şi Bulgaria ar trebui să se producă până la finalul mandatului său în fruntea Comi­siei Europene (2019). „Nu ar trebui să ne imaginăm că putem adăuga alte noi criterii şi exigenţe de pe o zi pe alta. MCV e bine realizat şi alte exigenţe, alte criterii nu vor mai fi impuse”, a asigurat Juncker în Parlament, subliniind totuşi că „sfârşitul MCV înseamnă şi mai multă cooperare” în raport cu Bruxelles-ul şi în niciun caz finalul luptei anticorupţie. Liderul CE a trecut apoi la subti­lităţi, referindu-se tangenţial la protestele antiguvernamentale generate de Ordonanţa 13. „Tinerii ataşaţi de valorile democratice şi statul de drept sunt atuul dumnea­voastră cel mai de preţ”, le-a spus Juncker aleşilor. Şeful Executi­vului UE a asigurat Legislativul că „România îşi merită locul său natural în UE şi în Schengen”, iar criteriile de aderare la Schengen au fost clare şi „trebuie ca România să poată deveni membru al Spaţiului Schengen cât mai curând posibil”. Dacă Liviu Dragnea a vorbit în discursul său despre „o Uniune unică” şi „o comunitate a statului de drept”, C.P. Tăriceanu şi-a vărsat năduful în faţa înaltului oaspete european. Preşedintele Senatului a spus că în cei zece ani de UE, „cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului”, iar „fantoma comu­nismului” încă mai bântuie „prin institu­ţiile de forţă, prin Parchete, prin destule curţi de justiţie”. Liderul ALDE a acuzat apoi că „tocmai această compo­nentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles