An cu alegeri. Si locale, si parlamentare. In cinstea lui, parlamentarii au depus in cele doua Camere initiative legislative menite sa imbuneze electoratul dezamagit pe parcursul a patru ani de mandat si sa-i „cumpere" votul acum, in al treisprezecelea ceas. De partea cealalta, Guvernul a pastrat si el la sertaras cativa asi pentru perioada electorala.

Mariri de pensii, tichete de masa, bilete de vacanta... Iluzii pentru pacalirea unui alegator flamand. Parlamentari din tot spectrul politic si-au amintit la final de mandat ca vin alegerile si trebuie sa se prezinte in fata celor care i-au trimis in Parlament. Ii vor intreba oamenii „Ce ai facut vreme de patru ani?" si ei ce-or sa spuna...

Unii mai iuti de mana au lansat la apa cate un proiect care da bine la electorat, chiar daca de cele mai multe ori el primeste aviz negativ de la Guvern si este respins de colegii parlamentari. Tot poate sa se duca sa spuna alegatorilor: „Uite, eu am facut! Ceilalti nu au vrut sa faca!". Cat despre Guvern... Cate nu sunt posibile in acest an... Si-au amintit conducatorii si de pensionari si de veteranii de razboi, si de tinerii care vor sa studieze in strainatate, si de copiii care nu au sali de sport... Ba chiar unele dintre initiativele opozitiei care nu erau bune deloc s-au dovedit in acest an electoral grozave, de-ai crede ca Guvernul le-a respins doar pentru a le prelua si a-si pune semnatura pe ele...
Cam astfel arata anul 2004 din punct de vedere legislativ.

Categoria „Sprijinim familia!"

Un lucru interesant s-a intamplat cu un proiect de lege prin care familiile cu un singur parinte sa primeasca o alocatie de sprijin din partea statului. Proiectul, initiat de Maria Petre (PD), Anca Boagiu (PD), Fevronia Stoica (PSD) si Norica Nicolai (PNL), s-a blocat in Senat la mijlocul anului trecut, desi se ceruse pentru el procedura de urgenta. El prevedea alocarea unei sume cuprinse intre 10% si 50% din salariul minim pe economie, in functie de numarul de copii pe care parintele respectiv ii are in crestere, ca atare intre 280.000 si 1.400.000 de lei. Initiativa nu mai ajunge pe masa plenului pentru ca, la scurta vreme dupa intoarcerea din vacanta parlamentara, senatorii sa fie pusi in fata unei ordonante de urgenta a Guvernului privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala aproape identica. Fata de proiectul celor patru parlamentari, doar sumele acordate sunt mai mici: parintele singur ar primi 350.000 daca are un copil, 525.000 pentru doi, 600.000 pentru trei si 675.000 pentru patru sau mai multi copii.

Categoria „Pentru tineri"

O fapta buna a facut Executivul in acest an electoral si pentru tinerii dotati care sunt admisi la studii in strainatate. Printr-o bursa speciala - numita „Guvernul Romaniei" - pentru formarea managerilor din sectorul public, tinerii care studiaza in strainatate sunt finantati de catre stat, cu conditia sa mentina pe toata durata studiilor calificativul „bine", iar la sfarsitul bursei sa revina in tara si sa lucreze o perioada minima, stabilita in functie de durata studiilor si cuantumul bursei, in cadrul unei institutii publice, regii autonome sau agent economic cu capital majoritar de stat sau in cadrul unor structuri sau organisme internationale, in calitate de reprezentat al statului roman.

Cabinetul Nastase si-a manifestat generozitatea electorala si intr-un proiect de lege prin care elevilor si studentilor saraci li se promit 200 de euro pentru achizitionarea unui computer. Dar mai la toamna, la campania pentru fruntea tarii.

Categoria „Tichete de vacanta"

Anul acesta, vacanta de vara pica fix intre doua alegeri (locale si generale), fapt care nu a scapat din atentia alesilor. Senatorul UDMR Zoltan Puskas si deputatul PSD Octavian Mitu au depus doua initiative legislative pe aceeasi idee. Prima instituie acordarea „primelor de odihna si tratament", a doua se refera la „tichete de vacanta". Indiferent cum sunt numite aceste bonuri, ele ar fi urmat sa fie suportate de angajator, sa fie deductibile la calculul impozitului pe profit si scutite de plata impozitelor si taxelor, in limita salariului minim pe economie, iar pentru salariat scutite de plata impozitului pe venitul global personal (proiectul Mitu) si sa nu depaseasca 5 milioane de lei (proiectul Puskas). Ambele au fost respinse.

Categoria „Daca nu paine, atunci zile libere si circ"

Cand poporul nu are ce manca, conducatorul il scoate la hora, doar o mai uita de foame. Cam asa se traduce elanul de a declara zile libere cu nemiluita, doua saptamani de Craciun, una de Pasti, ba chiar si o zi in cinstea NATO. Fapt petrecut pe 2 aprilie, cand populatia bugetara a stat acasa, ca sa nu uite ce a facut Guvernul pentru ea: a bagat-o in NATO! Unii parlamentari s-au gandit sa se puna bine si cu presa, inventand o zi a presei, fara sa consulte macar breasla in cauza.

Categoria „Pensii, salarii, ajutoare"

Cele mai multe initiative de acest tip vizeaza si aspectul cel mai fierbinte pentru bietul cetatean, victima a sistemului „do ut dare" (n.r. lat. „Dau ca sa dai"), in varianta inversata fata de vremea romanilor: de data aceasta, „zeii" dau pentru a primi de la muritorul de rand votul care sa-i pastreze zei si-n urmatorii patru ani: salariul, pensia, traiul de zi cu zi.

Mai intai Guvernul da Ordonanta de Urgenta 123/2003, prin care mareste salariile bugetarilor cu 6% de la 1 ianuarie 2004 si cu inca 6% de la 1 octombrie (comparativ cu 30 septembrie 2004). O alta ordonanta (2/2004) mareste salariile personalului militar si civil din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. Constata Executivul: „Din 1999 nu a mai avut loc nici o majorare a soldelor militarilor". Din motive care ne scapa, constatarea nu a putut fi facuta nici in 2001, nici in 2002, nici in 2003. Doar in 2004. Vestea buna pentru militari costa scump insa: banii alocati ca sa poata Guvernul sa spuna „Am marit salariile militarilor" inseamna, potrivit documentelor care insotesc ordonanta, disponibilizari de personal, reduceri de sporuri, de prime anuale si de deplasari in strainatate.

Tot la capitolul constatari, guvernantii au mai descoperit si ca suma acordata pentru ingrijirea pensionarilor IOVR (invalizi, accidentati de razboi, mutilati etc.) a ramas la valoarea din 2002, respectiv 1 milion de lei lunar. Ea a fost actualizata acum la 2.800.000 de lei. Renta lunara a invalizilor de razboi a fost si ea adusa la nivelul soldei cel putin a unui sublocotenent. Nu au scapat nici pensiile politistilor si magistratilor.

In plus, de la 1 iulie, pensionarii cei mai amarati vor putea beneficia de reducere cu 50% pentru sase calatorii cu trenul.

Senatorul Puskas Zoltan are insa alta propunere: sa dea Guvernul pentru cei care nu folosesc aceste calatorii mai bine 12 tichete de masa, ca majoritatea pensionarilor sunt prea batrani sau bolnavi ca sa mai calatoreasca. Guvernul se opune, initiativa e respinsa.

De pensionari si-a amintit si deputatul PRM Dinu Gheorghe, care a depus un proiect de lege prin care pensiile sa fie recalculate raportat si la salariul mediul pe economie din perioada luata ca baza de calcul. Proiectul a fost respins definitiv.

Alti cinci deputati PSD - Craciun Dorel Petru, Oltei Ion, Posea Petre, Stuparu Timotei, Tibulca Alexandru - propun o lege prin care pensionarii peste 70 de ani ramasi singuri sa beneficieze si de pensia sotului decedat pana la sfarsitul vietii, daca nu se recasatoresc. Proiectul are aceeasi soarta: „respins definitiv".

Tot pentru pensionari, un electorat numeros, Guvernul a emis pe 7 aprilie o hotarare prin care in cadrul prefecturilor ar urma sa se infiinteze „comitete consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice", ca urmare a infiintarii Consiliului National al Persoanelor Varstnice. Prefectul, subprefectul, reprezentanti ai caselor judetene de sanatate si de pensii, ai serviciilor descentralizate si ai organizatiilor de pensionari ar urma sa se intruneasca lunar ca sa se informeze reciproc despre „problemele care sunt de interes specific pentru persoanele varstnice" (sic!). Probabil ca guvernantii nu s-au saturat sa auda ca oamenii nu au bani nici sa moara, daramite de medicamente, mancare si intretinere.

IPP: „Masa de manevra"

„In anii preelectorali si electorali, fondurile publice acordate cu scopul sprijinirii unor categorii defavorizate cresc", se arata intr-un raport al Institutului pentru Politici Publice dat ieri publicitatii. De ce? „Pentru ca baza electoratului din Romania este reprezentata in prezent de astfel de categorii, ele pot deveni foarte usor «masa de manevra» electorala, principalul instrument in acest sens fiind reprezentat de fondurile publice", se explica in raport. Executivul si-a pregatit din timp terenul pentru campanie, in bugetul pentru 2004 abundand formele de protectie sociala. Ajutoarele sociale „concentrate" preelectoral se inscriu pe urmatoarele linii: ajutoare sociale, mariri de pensii (pana la 100% a celor din agricultura); tichete de incalzire pentru pensionari si someri; cresterea alocatiilor de stat pentru copii; subventii pentru agricultori; marirea salariilor bugetarilor si ale persoanelor care lucreaza in intreprinderile de stat. (Camelia Ionescu)