Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Incapabilă să zguduie majoritatea PSD-ALDE din Parlament, partidele de opoziţie preferă acum alte teatre de bătălie cu puterea. Astfel, încearcă să blocheze la Curtea Constituţională legi importante promovate de coaliţie, iar în acelaşi timp încearcă să obţină în stradă susţinerea pentru proiectele la care ţine în mod deosebit. USR şi-a îndeplinit obiectivul de a atinge un milion de semnături pentru iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”, în timp ce PMP se luptă să obţină susţinerea pentru alegerea primarilor în două tururi.
Între cele două proiecte există însă o diferenţă majoră. Cea a USR are şanse mai mari de succes întrucât verdictul final va fi dat tot de electorat, în timp ce semnăturile strânse de PMP nu vor putea decât să reprezinte o presiune asupra coaliţiei, în condiţiile în care tot Parlamentul este suveran dacă va accepta sau nu revenirea la fostul sistem de alegere a primarilor. Ţinta USR a fost mai ambiţioasă de la bun început, anume modificarea Constituţiei astfel încât cei condamnaţi penal să nu aibă dreptul de a ocupa funcţii de demnitate publică. Amendamentul la Constituţie propus este: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitivla pedepse privative de libertate pentru infraţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”. Potrivit Constituţiei, revizuirea legii fundamentale prin iniţiativă cetăţenească se face cu susţinerea a cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. „Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”, prevede articolul 150 al Constituţiei. Până acum, iniţiativa a strâns 1.047.000 de semnături. Pasul următor va fi solicitarea unui aviz la Consiliul Legislativ, urmat de depunerea listelor la Parlament care va trebui să ceară Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii iniţiativei. Ulterior, după parcursul parlamentar, populaţia va fi chemată să se pronunţe prin vot, astfel că USR, indiferent de majoritatea parlamentară, va duce problema în faţa electoratului, după modelul referendumului cerut de către Coaliţia pentru Familie. Practic, USR încearcă să impună pe calea plebiscitului o măsură care nu ar putea fi adoptată prin lege de către Parlament, în actuala sa configuraţie. În cazul în care ar fi dorit să impună această interdicţie doar printr-o modificare a legilor electorale, cei din Uniune ar fi trebuit să strângă doar 100.000 de semntărui, însă chestiunea nu ar fi fost supusă referendumului, urmând un parcurs legislativ normal, în care votul Parlamentului este decisiv.
Cele mai multe semnături pentru iniţiativa „Fără penali în funcţii publice” au fost strânse în Bucureşti, peste 139.000, iar cele mai puţine în Harghita, aproape 2.000.
Proiectul PMP, şanse mici
Şi PMP îşi propune să strângă un milion de semnături pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Însă indiferent de numărul de semnături strânse, proiectul are o hibă: nefiind un proiect de modificare a Constituţie, decizia finală rămâne la parlamentari. PMP a depus încă din 2015 o iniţiativă legislativă pe această temă, însă a fost respinsă în Parlament. În aprilie a început strângerea semnăturilor, iar în iulie deputatul Ionuţ Simionca anunţa că a fost deja atins pragul de 500.000. Partidul creat de Băsescu mizează pe faptul că, dacă proiectul va avea o susţinere populară largă, se va crea o presiune suplimentară asupra parlamentarilor. Rămâne de văzut dacă va avea succes. Între timp, cuprinşi de febra colectei de semnături, cei de la PMP au demarat în iulie şi o campanie pentru proiectul de lege prin care să fie eliminate pensiile speciale. Şansele în acest caz sunt şi mai mici în condiţiile în care o astfel de lege i-ar arde la buzunar chiar pe deputaţi şi senatori.
Sprijinind pilonul
Şi liberalii s-au repezit în stradă. În mai, PNL a anunţat că va începe o campanie de informare a cetăţenilor privind intenţia Guvernului de a-şi însuşi banii contribuabililor din pilonul II de pensii prin transferul lor în pilonul I, cel de stat. Vicepreşedintele Dan Vîlceanu anunţa că 3.000 de voluntari vor împărţi 2.000.000 de pliante pentru a-i avertiza pe cetăţeni ce li se pregăteşte. Însă liberalii şi-au asmuţit degeaba militanţii, întrucât subiectul a devenit caduc după ce liderii ALDE au anunţat că nu sunt de acord cu transferul banilor, iar PSD a lăsat-o baltă.
