x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tupeu liberal: alegătorul român, sărbătorit în ziua referendumului distrus de PNL și USR

0
Autor: Ion Alexandru11 23 Iun 2021 - 07:05

26 mai 2019 este ziua în care, cocoțându-se pe demersul președintelui Klaus Iohannis de a organiza celebrul referendum pe justiție, care, așa cum s-a văzut mai târziu, a pus în încurcătură serioasă acest domeniu, PNL a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare. Succesul referendumului și victoria în alegerile de acum doi ani fac, astăzi, obiectul unui proiect de lege inițiat de premierul Florin Cîțu, dar în calitatea lui de senator, prin care se dorește instituirea prin lege a datei de 26 mai drept „Ziua Națională a Alegătorului”. În proiectul de lege, dar și în expunerea de motive exhaustivă este menționat de nouă ori termenul „referendum”, cu trimitere directă la importanța referendumului pe justiție, care trebuie să fie conștientizată de tinerii care merg la vot, iar scopul acestui demers este să scoată, pe viitor, cât mai multă lume la urne când se organizează astfel de consultări populare. Mișcarea este una mai mult decât ipocrită, având în vedere că niciodată referendumul pe justiție din anul 2019, adus ca pilon principal al acestui proiect de lege, nu a  fost respectat. PNL, prin Guvernele Orban și Cîțu, l-a încălcat flagrant, prin emiterea de ordonanțe de urgență în domeniul infracțiunilor și pedepselor, precum și al organizării judiciare. Iar majoritatea parlamentară controlată de PNL a încălcat și a treia cerință a referendumului, legată de atacarea ordonanțelor la CCR. Nu doar că nu s-a implementat în legislație această cerință a populației, dar, săptămâna trecută, această majoritate parlamentară a destituit, neconstituțional, Avocatul Poporului, căruia i-a imputat faptul că a atacat la CCR actele neconstituționale ale Guvernului în perioada pandemiei. 

 

Cu 27 la sută din voturile celor prezenți la urne, PNL a câștigat, în data de 26 mai 2019, alegerile pentru Parlamentul European. Asta, în condițiile în care scrutinul de la acel moment s-a suprapus pe un referendum național organizat de Klaus Iohannis în domeniul justiției. Acum, acea zi se dorește a fi declarată „Ziua Națională a Alegătorului”, potrivit unui proiect de lege depus, pe data de 9 iunie 2021, la Senat, de către un grup de 50 de senatori și deputați PNL și de doi deputați de la Grupul Minorităților Naționale. 

Pilonul pe care se întemeiază proiectul de lege și expunerea de motive este exact referendumul pe justiție, călcat la propriu în picioare de către guvernele Orban și Cîțu. Acesta din urmă fiind principal inițiator al Legii Zilei Alegătorului, alături de șefa Comisiei Juridice din Senat, Laura Scântei. Însă tupeul este absolut halucinant, având în vedere că, pe lista semnatarilor care susțin acest proiect de lege, se regăsesc personaje care au făcut sau fac parte din guvernele care au încălcat referendumul pe justiție din anul 2019. Primul este chiar Florin Cîțu, ministru al Finanțelor în Guvernul Orban și premier în Guvernul condus de el însuși. Urmează Virgil Guran (fost consilier al ex-premierului Ludovic Orban, actual șef al senatorilor PNL), Adrian Oros (ministru al Agriculturii în guvernele Cîțu și Orban), Marcel Vela (ministru de Interne în Guvernul Orban), Violeta Alexandru (ministru al Muncii în Guvernul Orban), Cristian Băcanu (secretar de stat la Ministerul Justiției în Guvernul Orban), Bogdan Gheorghiu (ministru al culturii în ambele guverne Orban și Cîțu), Ionuț Stroe (ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Orban), Antonel Tănase (secretar general al Guvernului Orban) și Nelu Tătaru (ministru al Sănătății în Guvernul Orban).

 

Sărbătoare gen „23 august”, pe bani publici

 

Conform proiectului de lege, „se declară ziua de 26 mai ca «Ziua Națională a Alegătorului»”, descrisă drept „o sărbătoare națională anuală care promovează democrația prin vot și alegerile democratice și încurajează participarea cetățenilor la procesele democratice și electorale”. În scopul marcării acestei zile, „autoritățile centrale și locale pot organiza manifestații, campanii de informare, evenimente și activități cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației dreptului la vot și a importanței alegerilor și a referendumurilor pentru democrație și statul de drept, precum și informării cetățenilor cu privire la drepturile și procesele electorale”.

Acest gen de manifestări pot fi organizate de Ministerul Afacerilor Externe și în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare și al institutelor culturale. Mai mult, „AEP organizează manifestații, campanii de informare, evenimente și activități proprii pentru promovarea «Zilei Naționale a Alegătorului» în țară și în străinătate și poate sprijini tematic și logistic organizarea lor”.

În proiect se mai arată că „cu 30 de zile înaintea «Zilei Naționale a Alegătorului», Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior organizează activități educative pentru elevi și studenți privind importanța participării la alegeri și la referendumuri”. Iar, în aceeași perioadă, Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul și administrațiile centrale și locale „pot organiza campanii de informare și evenimente de promovare în rândul tinerilor a importanței la alegeri și la referendumuri”. Mai mult, „în perioada 16 mai – 26 mai, Radioul Public și Televiziunea Publică vor include în programele lor emisiuni dedicate «Zilei Naționale a Alegătorului», vor promova campaniile de informare și vor reflecta în cadrul programelor aceste activități”.

 

 

Dublul scrutin din 26 mai 2019, menționat de inițiatori de nu mai puțin nouă ori, pentru a-și justifica proiectul

 

Lucrurile, dacă vor intra în vigoare în forma dorită de inițiatorii acestei legi, ar putea aduce aminte de vremurile de dinainte de 1989. Unu dintre articolele proiectului de lege arată că în săptămâna care include data de 26 mai, Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului un raport privind accesul alegătorilor la vot, care include datele statistice privind compoziția corpului electoral și referințe privind gradul de interes al acestuia în legătură cu participarea la alegeri și la referendumuri, precum și recomandări privind creșterea participării la vot.

Iar fondurile necesare pentru organizarea manifestațiilor, a evenimentelor, a activităților și a campaniilor vor fi asigurate, anual, din bugetul de stat și bugetele locale, prin bugetul Camerei Deputaților și Senatului, al Administrației Prezidențiale, al autorităților centrale și locale, precum și prin bugetele Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune”.

În expunerea de motive, Florin Cîțu și Iulia Scântei arată că „tinerii din România trebuie susținuți pentru a dobândi o cultură a democrației și o cultură pentru justiție”. „Sunt doar 31 de ani de când românii și-au recăpătat dreptul să participe la alegeri libere, iar datele statistice evidențiază o prezență de sub 50% dintre cetățenii cu drept de vot înscriși în listele electorale la alegerile locale, la cele parlamentare și la alegerile europarlamentare”, mai scrie în acest document.

Expunerea de motive face referire și la faptul că în ceea ce privește participarea tinerilor la alegeri și la referendum, „statistica nu este una încurajatoare”.

 

„Reparație morală”

 

„O participare crescută a tinerilor cu vârsta între 18 și 25 de ani s-a înregistrat la referendumul pe justiție, declanșat de președintele României și organizat la data de 26 mai 2019, când alegătorii români au fost chemați, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, să participe și la un referendum național ce a avut drept scop apărarea justiției în România”, scriu Cîțu și Scântei.

Astfel, „participarea celor 7.541.311 de alegători la referendumul pentru justiție din 2019 marchează acest referendum ca un moment de referință pentru manifestarea democrației prin sufragiu universal în perioada evenimentelor electorale de după 1990. (…) Referendumul pentru justiție din 26 mai 2019 a arătat clasei politice dorința alegătorilor de a participa activ la procesul democratic, dar a reprezentat totodată premisa unor reforme majore ale sistemului electoral românesc”.

În acest sens, „ca o reparație morală pentru obstacolele întâmpinate de cetățenii românii din străinătate la votul din 26 mai 2019 și pentru a celebra civismul tuturor celor care au votat, în ciuda condițiilor nefavorabile, considerăm că această zi ar trebui să fie marcată ca Ziua Națională a Alegătorului, cu prilejul căreia autoritățile publice centrale și locale vor organiza manifestații pentru promovarea participării la procesele democratice și electorale”, se mai arată în această expunere de motive.

 

 

Consultarea populară de acum doi ani, bătaie de joc din partea noii puteri, pe toate temele propuse de Iohannis

 

„Jurnalul” a constatat că, în textul proiectului de lege, a fost folosit de patru ori termenul „referendum”, iar în expunerea de motive de cinci ori, cu legătură directă la consultarea populară din 26 mai 2019, pe justiție. 

Ei bine, este cazul să reamintim despre ce a fost vorba la acel referendum, votat masiv de cei prezenți la urne. Consultarea a conținut două întrebări. Prima dacă „sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție”. Iar a doua face legătură la legile justiției și la codul penal.

Această a doua întrebare, la care cei prezenți la urne au răspuns afirmativ, cuprinde trei teze, toate încălcate de către guvernele Orban și Cîțu, dar și de majoritatea parlamentară care propune instituirea prin lege a „Zilei Alegătorului”, ca o celebrare a referendumului din 26 mai 2019.

 

OUG pe Codul penal

 

Prima teză a celei de-a doua întrebări de la referendum vizează interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor și pedepselor. Lucru încălcat de Guvernul Orban, care, în noaptea de 18 spre 19 martie 2020, a emis un OUG prin care a modificat și completat Codul penal, prin înăsprirea pedepselor pentru comiterea infracțiunilor de fals în declarații privind pandemia de coronavirus. Totodată, prin aceeași Ordonanță, Guvernul a înăsprit pedepsele pentru zădărnicirea combaterii bolilor și a adăugat la Codul penal o nouă infracțiune, respectiv omiterea de a da date pentru cei care, în cadrul anchetelor epidemiologice, nu prezintă toate informațiile cerute de autorități. O parte importantă a membrilor guvernului Orban au semnat inițiativa legislativă la care facem referire în acest articol.

 

Ordonanță în privința organizării judiciare

 

La doar câteva zile după ce s-a instalat în funcție, noul guvern condus chiar de Florin Cîțu, cel care a semnat expunerea de motive, a adoptat, la propunerea ministrului USR al Justiției, Stelian Ion, OUG 215/30 decembrie 2020, prin care se prorogă termenul prevăzut în Legea 304/2004, privind organizarea judiciară, referitor la constituirea completelor de trei judecători în apel. 

Teza a doua a întrebării de la referendum viza exact interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul organizării judiciare.

 

Executarea Avocatului Poporului

 

A treia teză a întrebării de la referendum viza posibilitatea de a ataca direct la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență ale Guvernului. Nu doar că răspunsul cetățenilor nu a fost respectat. Prin modificarea legislației, care, în prezent, permite doar Avocatului Poporului să atace ordonanțele la CCR, dar majoritatea parlamentară a luat, recent, măsuri pentru ca ordonanțele de urgență să nu mai fie atacate fără voie de la stăpânire.

Concret. Renate Weber a intrat sub atacul lui Ludovic Orban, anul trecut, pentru simplul motiv că Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanțele care îngrădeau drepturile omului, adoptate în timpul stării de urgență și al stării de alertă. Pentru acest lucru, săptămâna trecută, Renate Weber a fost revocată, conform specialiștilor în drept cu încălcarea legii și Constituției, de către majoritatea parlamentară compusă din PNL – USR-PLUS și UDMR.

Citeşte mai multe despre:   referendum,   Klaus Iohannis,   florin citu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Accident grav în Teleorman. Două persoane au murit, alte 6, dintre care 5 copii, sunt rănite. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Accident grav în Teleorman. Două persoane au murit, alte 6, dintre care 5 copii, sunt rănite. A fost activat Planul Roșu de Intervenție
Galerie Foto UPDATE Două persoane au murit, iar alte șase, dintre care cinci copii, sunt rănite, în urma accidentului produs miercuri seara pe DN 65A, în județul Teleorman. Potrivit Centrului Infotrafic, accidentul a...

Comandantul de navă reținut în Cipru. MAE: instanța a pronunțat o pedeapsă privativă de libertate

Comandantul de navă reținut în Cipru. MAE: instanța a pronunțat o pedeapsă privativă de libertate
Comandantul român de navă a fost reținut în Cipru în cursul zilei de 2 august, iar în ziua următoare a fost prezentat instanței de judecată, care a pronunțat o pedeapsă privativă de libertate pentru...

UPADTE Cod roșu de vijelii în județul Vaslui

UPADTE Cod roșu de vijelii în județul Vaslui
UPDATE Meteorologii au emis miercuri seara o avertizare Cod roșu de vijelii pentru mai multe localități din județul Vaslui. Potrivit ANM, sunt vizate localitățile Roșiești, Hoceni, Albești, Costești,...

Director Evidența Persoanelor: Este posibilă revenirea la termenul sex pe cărțile de identitate

Director Evidența Persoanelor: Este posibilă revenirea la termenul sex pe cărțile de identitate
Directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a MAI, Cătălin-Aurel Giulescu, spune că este posibilă revenirea la termenul sex pe cărțile electronice de identitate în locul ce...

Stelian Ion cere intervenția președintelui pentru deblocarea proiectului de desființare a SIIJ

Stelian Ion cere intervenția președintelui pentru deblocarea proiectului de desființare a SIIJ
Ministrul Justiției Stelian Ion susține că blocajul în ceea ce privește proiectul de desființare a SIIJ vine din coaliție și din Parlament și îi cere președintelui Klaus Iohannis să intervină pentru...

Circa 78% dintre consumatori sunt îngrijorați de situația financiară, afectată de pandemie

Circa 78% dintre consumatori sunt îngrijorați de situația financiară, afectată de pandemie
Circa 78% dintre consumatori sunt îngrjorați de situația fiinanciară, afectată de pandemie. Totodată, 53% cpnsiideră prețul produselor cel mai important criteru de achizițe, arată studiul EY Future...

PSD cere miniștrilor Educației și Sănătății să depășească faza declarațiilor și să testeze elevii

PSD cere miniștrilor Educației și Sănătății să depășească faza declarațiilor și să testeze elevii
PSD solicită imperativ miniștrilor Sănătății și Educației să ajungă urgent la un acord clar cu privire la tipul testelor anti COVID-19 și la procedurile care vor fi aplicate pentru testarea elevilor și p...

Război în Orientul Mijlociu: Israelul bombardează sudul Libanului, ca ripostă la un atac cu rachete

Război în Orientul Mijlociu: Israelul bombardează sudul Libanului, ca ripostă la un atac cu rachete
Trei rachete au fost lansate, miercuri, din sudul Libanului spre nordul Israelului, în urma cărora armata israeliană a ripostat cu obuze de artilerie asupra unor poziţii islamiste, afirmă surse militare citate de...

Franţa acordă Libanului 100 de milioane de euro pentru programe de asistenţă

Franţa acordă Libanului 100 de milioane de euro pentru programe de asistenţă
Franţa va oferi Libanului 100 de milioane de euro pentru programe de asistenţă directă destinată populaţiei şi 500.000 de doze de vaccin anticoronavirus, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron. Franţa...

Peste 15.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore

Peste 15.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore
Peste 15.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România, a transmis miercuri CNCAV. Conform CNCAV, din cele 15.260 de persoane vaccinate în ultima zi, 10.831 au primit prima doză de vaccin,...

Incident grav la bordul unui avion TAROM. Copilotul a leșinat în timpul zborului

Incident grav la bordul unui avion TAROM. Copilotul a leșinat în timpul zborului
Unui copilot TAROM i s-a făcut rău în timpul zborului. Comanda aeronavei a fost preluată de comandant.  Avionul se întorcea de la Amsterdam și a aterizat pe aeroportul Otopeni. Acesta a fost preluat de o...

Peste 85% dintre decesele cauzate de COVID-19 în ultima săptămână au fost la persoane nevaccinate

Peste 85% dintre decesele cauzate de COVID-19 în ultima săptămână au fost la persoane nevaccinate
Peste 85% dintre decesele înregistrate la pacienți confirmați cu noul coronavirus au fost raportate la persoane nevaccinate, arată raportul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). „85,7% din d...

Florin Cîțu despre rectificarea bugetară: Cer responsabilitate și performanță de la miniștri

Florin Cîțu despre rectificarea bugetară: Cer responsabilitate și performanță de la miniștri
Premierul Floriin Cîțu spune că nu acceptă solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, întrucât execuția, după șase luni, arată că au rămas 20 de...

Plouă torențial pe Autostrada Soarelui. Pericol de acvaplanare

Plouă torențial pe Autostrada Soarelui. Pericol de acvaplanare
Plouă torențial miercuri după-amiaza pe Autostrada Soarelui, unde vizibilitatea este redusă și există pericol de acvaplanare. Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, pe...

Gabriela Firea: Nu există niciun semn că această spirală a scumpirilor se va opri

Gabriela Firea: Nu există niciun semn că această spirală a scumpirilor se va opri
Primele șase luni ale anului au adus cea mai mare creștere de prețuri din ultimii 13 ani, arată Gabriela Firea: „Din nefericire, nu există niciun semn că această spirala ucigătoare a scumpirilor se va...
Serviciul de email marketing furnizat de