Liberalul Florin Roman vrea să transforme sălile de păcănele în „Big Brother”

În decembrie anul trecut, Senatul adopta tacit un proiect de lege inițiat de deputatul PNL Florin Roman, prin care obligă patronii sălilor de jocuri de noroc să identifice persoanele care dau la păcănele și să țină evidența acestor baze, în format electronic, minimum 5 ani. Proiectul nu precizează dacă patronii sălilor sunt obligați să-și avertizeze clienții că datele lor personale vor fi stocate, dar ce mai contează când abuzul pus la cale are un scop nobil. Pornind de la faptul că există foarte multe persoane dependente de jocurile de noroc, liberalul Florin Roman și-a propus să contribuie și el la vindecarea patimei pentru jocurile de noroc, considerată de el „o tulburare de control a impulsurilor”.

Proiectul care a trecut  tacit de Senat pe ultima sută de metri a legislaturii trecute propune completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009. Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ proiectului, arătând în expunerea sa că proiectul intră sub incidența reglementărilor Uniunii Europene referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție. Ori din acest punct de vedere, deputatul PNL Florin Roman demonstrează că este un ignorant în materie de legislație europeană și, mai precis, în ceea ce privește protecția persoanelor fizice vizavi de prelucrarea datelor cu caracter personal. Proiectul este acum la Camera Deputaților, unde deja a primit mai multe avize negative din partea comisiilor de specialitate. 

Consiliul Legislativ îi explică cum stă treaba

Potrivit reglementărilor comunitare, obligatorii și direct aplicabile în spațiul intern, prelucrarea datelor personale este legală dacă persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice. De asemenea, se acceptă prelucrarea datelor personale dacă operațiunea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei respective, dacă servește unui interes public sau dacă ajută la îndeplinirea obligațiilor care îi revin operatorului. Ori din acest punct de vedere, Consiliul Legislativ a considerat că se impune o clarificare în textul proiectului, astfel încât să fie justificată o eventuală prelucrare a datelor personale 

„pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public”. Recomandarea Consiliului Legislativ este ca proiectul să nu fie adoptat în actuala formă, punct de vedere împărtășit și de Guvern.

Având în vedere că dependența de jocuri de noroc este tratată în proiect din perspectiva unei boli, Consiliul Legislativ atrage atenția că Regulamentul UE 2016/679 interzice în mod expres prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie date privind sănătatea unei persoane.

Cât câștigă statul din jocurile de noroc

Potrivit datelor furnizate de Romslot, Romanian Bookmakers, Rombet și Asociația Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), suma care ajunge anual la buget din taxe directe și indirecte se ridică la 600 de milioane de euro, conform profit.ro. În plus, potrivit asociațiilor citate, gradul de colectare este de peste 99%. Numărul angajaților din această industrie se ridică la aproximativ 45 de mii. Gradul de colectare și sumele ajunse la bugetul de stat au crescut considerabil începând cu anul 2015, când legislația a fost schimbată. Înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și schimbarea legislației au făcut ca acest mediu să fie mai sigur pentru utilizatori, dar și mai profitabil pentru stat.

Românii, jucători temperați

Conform unui studiu major privind piața jocurilor de noroc, realizat de GFK România în 2019, 15% din totalul populației de peste 18 ani a jucat cel puțin o dată în ultimul an la jocuri de noroc, indiferent că e vorba de pariuri sportive, jocuri de casino sau loterii. Ca distribuție pe sexe, 25% dintre bărbații români au jucat cel puțin o dată în ultimul an, în timp ce procentul femeilor este de 7%. Cei care joacă săptămânal sunt în general bărbați, cu vârste între 18 și 24 de ani, necăsătoriți și din mediul urban, iar cei mai mulți joacă de plăcere și de distracție. Nivelul de educație al acestora este mediu, iar venitul mediu pe gospodărie este de aproximativ 2.500 de lei. Cât privește procentul celor care au depășit o anumită linie, România se poziționează bine la nivel continental, conform studiului. 0,6% dintre jucători au întrecut măsura, în condițiile în care media europeană este între 0,5 și 2%. Pentru a-i ajuta pe cei din categoria de risc, operatorii licențiați au luat mai multe măsuri în ultimii ani. Ei își pot limita depunerile, perioada de timp petrecută în platformă, sumele jucate și își pot restricționa și accesul la cont pentru o perioadă sau definitiv. De asemenea, ei pot primi și consiliere psihologică.