Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sesiunea parlamentară trecută a fost caracterizată de o escaladare a disputelor interpartinice, cu episoade marcate de insulte sau manifestări potrivite mai degrabă pe stradă decât într-un for legislativ. Există un loc însă în care parlamentarii renunţă la sudălmi în favoarea meditaţiei, anume grupul pentru rugăciune al Parlamentului.
Grupul nu are o existenţă instituţionalizată printre celelalte structuri ale Parlamentului, fiind mai degrabă o asociere informală a unor deputaţi şi senatori preocupaţi de tematica religioasă. Singurul eveniment mai amplu pe care îl organizează este un mic dejun cu rugăciune în timpul sesiunii de toamnă. În rest, membrii grupului, invitaţii lor sau orice alt parlamentar dornic să participe se adună în fiecare marţi dimineaţă timp de o oră pentru a dezbate teme religioase sau chestiuni de pe agenda legislativă cu impact asupra familiei, cultelor ş.a. În legislatura actuală, 21 de parlamentari s-au înscris iniţial ca membri ai grupului, însă prezenţa lor la lucrările grupului variază, în funcţie de programul fiecăruia. Potrivit senatorului Viorel Badea (PNL), la o reuniune obişnuită vin între 7 şi 10 parlamentari, la care se adaugă şi invitaţi. „Să fiu sincer, nu am prea mai mers în ultimele două-trei luni din cauza programului”, recunoaşte Badea. La rândul său, deputatul Angel Tîlvăr admite că nu a mai trecut pe acolo din 2015, dar a figurat pe lista celor 21 care au constituit grupul după alegerile din 2016.
Patru confesiuni
Însă preşedintele actual al grupului de rugăciune, Florica Cherecheş (PNL) nu are griji din cauza prezenţei, astfel că nici nu e nevoie să se recurgă la invitaţi, cu excepţia prezenţei unor clerici ai diverselor culte creştine. „De fiecare dată vine un preot acreditat de la Patriarhie care rosteşte Tatăl Nostru şi apoi discutăm pe o temă anume aleasă de unul dintre participanţi, prin rotaţie. Avem şi nişte colegi inimoşi de prin Bucovina care mai vin cu o prăjiturică, o cafea, o gogoaşă”, a declarat Cherecheş. De obicei, tema este aleasă este una religioasă care să rezoneze cu fiecare dintre participanţi, indiferent de confesiunea sa. „Sunt ortodocşi, eu sunt romano-catolic, sunt colegi din cultele evaghelice – baptişti şi penticostali”, spune deputatul UDMR Szabo Odon.
Referendumul, preocupare esenţială
Nu sunt însă ocolite şi teme de actualitate. „Abordăm şi proiecte de lege mai sensibil care pun probleme de etică sau din domeniul justiţiei”, a spus Florica Cherecheş precizând că sunt uneori invitaţi pe aceste temă alţi parlamentari din comisiile de specialitate. Spre deosebire de lucrările din plenurile Camerelor sau din majoritatea comisiilor de specialitate, grupul de rugăciune este scutit de polemici, iar afilierea politică a participanţilor este ignorată. „Cred că e cam singurul loc de prin Parlament unde nu se înjură. Mai ştiu doar Comisia de la Senat pentru românii de pretutideni”, a remarcat Badea. Grupul a ieşit cumva din caracterul de asociere informală a unui grup de oameni doar cu ocazia procedurilor legate de referendumul iniţiat pentru Coaliţia pentru Familie, referendum pentru care grupul şi-a exprimat public susţinerea. „A fost singurul moment când grupul a avut o acţiune de acest gen. Motivul a fost foarte simplu: este o iniţiativă care a avut sprijinul tuturor cultelor”, a afirmat Szabo Odon. La fel de categorică este şi Cherecheş care susţine că valorile familiei sunt de o importanţă fundamentală. „Sunt femeie, mamă a patru copii, bunică. Nu cred că se aşteaptă cineva de la mine să spun altceva”, a declarat preşedinta grupului. De altfel, subiectul referendumului a fost analizat de mai multe ori în cadrul comisiei şi se speră ca procedura parlamentară să fie finalizată la Senat. „Referendumul a cam rămas în coadă de peşte. Au fost diverse contestaţii şi sunt necesare nişte modificări la Legea referendumului (...) Vrem să ne asigurăm că tot cadrul legal necesar este gata”, a precizat Cherecheş.
„Balul” anual al grupului
Pentru membrii grupului, marele eveniment al fiecărui an este Micul Dejun cu Rugăciune, care în noiembrie 2017 a ajuns la ediţia XII, având ca temă „Integritatea în sfera publică”. La eveniment au participat circa 360 de invitaţi din 13 ţări, inclusiv familia Bodnariu, care a devenit cunoscută în urma conflictului cu autorităţile norvegiene, care au încercat să-i decadă pe soţii Bodnariu din drepturile părinteşti asupra celor şase copii. În soluţionarea cazului s-a implicat şi grupul, mai ales senatorul Titus Corlăţean. La reuniune au fost prezenţi şi diplomaţi străini acreditaţi la Bucureşti. Evenimentul este calchiat după exemplul Congresului american, tot Statele Unite fiind locul în care a apărut primul grup parlamentar de rugăciune, exemplul fiind urmat şi de către Parlamente europene. „Micul dejun cu rugăciune este un act de diplomaţie parlamentară. Lideri locali din ţară, invitaţi din toate sferele societăţii, au ocazia să se întâlnească cu reprezentanţi ai autorităţilor din Capitală, cu parlamentari, cu diplomaţi”, a argumentat Florica Cherecheş.
Grupul de rugăciune din Parlamentul României îşi are începuturile în 1993, printre iniţiatorii de atunci fiind poetul Ioan Alexandru, cunoscut pentru convingerile sale orotodoxe, şi un pastor baptist, Petru Dugulescu.
„Se urmăreşte ca tot ceea ce înseamnă teme religioase să se regăsească şi în modul în care se legiferează, să se ţină seama de aceste lucruri. La nivel principial, desigur. Nu există revendicări punctuale” Viorel Badea, senator PNL
