Metode vechi în relaţia cu minorităţile

În timp ce în Secuime se înmulţesc protestele împotriva măsurilor antiminoritare ale guvernului român, Bucureştiul se descotoroseşte în mod vizibil de şefii maghiari ai instituţiilor guvernamentale, comentează cotidianul ungar Magyar Hirlap, care citează declaraţii ale lui Laszlo Tokes. Potrivit acestuia autorităţile române s-ar pregăti să modifice structura etnică a Ardealului.

În România ar putea avea loc o involuţie în ce priveşte relaţia dintre naţiunea majoritară şi guvern pe de-o parte şi minoritatea maghiară de cealaltă parte. Locul atitudinii relativ împăciuitoare din ultimii ani a fost luat acum din nou de diferenţierea etnică, iar protestele maghiarilor din România împotriva mai multor măsuri antiminoritare ale Bucureştiului se ţin lanţ. După schimbarea de guvern de anul trecut (când UDMR, care oricum nu corespundea pe de-a întregul nici rolului său de până atunci din guvern, a fost îndepărtat de la puterea executivă) iau naştere una după alta hotărâri de guvern nefavorabile maghiarilor care trăiesc în secuime. Cele mai multe emoţii au fost provocate în secuime de îndepărtarea în masă a funcţionarilor maghiari din fruntea instituţiilor de stat. Împotriva acestor măsuri s-a protestat în februarie la Sfântu Gheorghe, unde cinci mii de oamenii au ieşit în stradă, iar din motive asemănătoare a ieşit să protesteze organizaţia UDMR de Ciuc, respectiv deputatul Attila Korodi şi senatorul Gyerko Laszlo. Pe clădirea din Miercurea Ciuc a Consiliului Judeţean Harghita a fost chiar amplasat un banner reprezentând cimitirul guvernului.

Cu ocazia şedinţei din 22 aprilie, guvernul de coaliţie al lui Emil Boc a aprobat o reglementare în virtutea căreia sunt schimbaţi şefii instituţiilor guvernamentale judeţene şi regionale, în locul lor urmând a fi numiţi, cu titlu de director-coordonator şi fără concurs, persoane cu contract de manager, care mai apoi vor dirija totul în materie de bani şi sănătate publică sau probleme de mediu, scrie Magyar Hirlap. Potrivit declaraţiilor lui Korodi, citate de sursa menţionată, este clar faptul că în judeţele din secuime această schimbare se bazează pe criterii etnice, până la 28 aprilie un număr de 16 şefi maghiari ai instituţiilor judeţene din Harghita primind înştiinţarea prealabilă de demitere din funcţie, ei având dreptul să mai activeze în funcţie încă o lună.

Dacă între timp nu se va rezolva această problemă, la Miercurea Ciuc se pregăteşte o demonstraţie de amploare pentru 23 mai, aceasta fiind precedată de manifestaţia de la Sfântu Gheorghe, organizată duminică de eparhia reformată a Ardealului pentru păstrarea în proprietatea sa a colegiului Szekely Miko din localitate, primit înapoi de biserica reformată în 1999. În ultimii ani, mai mulţi au pus sub semnul întrebării dreptul de proprietate asupra şcolii şi l-au dat în judecată pe proprietarul actual. Direcţia Anticorupţie investighează momentan circumstanţele retrocedării, acuzând direct eparhia că a furat proprietatea statului prin falsificarea de documente.

Nu este prea încurajator nici comunicatul dat lunea trecută de parlamentarul european Tokes Laszlo, conform căruia un program secret al guvernului român intenţionează să colonizeze zonele locuite de maghiari cu cetăţeni moldoveni, cărora mai nou li s-a înlesnit obţinerea cetăţeniei române, comentează Magyar Hirlap. Acum câteva luni, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, relata despre faptul că a fost vizitat la biroul său de cetăţeni din Republica Moldova, Ministerul român de Interne servind drept intermediar. Aceştia i-au cerut informaţii, spune el, despre programul guvernului român intenţionând colonizarea cu cetăţeni moldoveni a judeţelor Harghita şi Covasna. Tokes Laszlo este de părere că guvernul român crează în secuime un focar de tensiuni prin intenţia sa de modificare forţată şi artificială a raporturilor etnice în Ardeal.

Sursa: Agerpres