Ministerul Dezvoltării continuă tradiţia: Pixul fermecat îngraşă judeţele baronilor lui Dragnea

În primele şase luni ale anului, judeţul Teleorman şi judeţele baronilor PSD apropiaţi de Liviu Dragnea - Olt, Giurgiu şi Buzău – au fost „miruite” cu cei mai mulţi bani prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Statisticile publicate de Ministerul Dezvoltării arată că prin controversatul PNDL s-au alocat până acum aproape 602 milioane de lei, din cele 30 de miliar­de aflate la dispoziţia minis­trului Sevil Shhaideh.

Oltul condus de baronul PSD Paul Stănescu este judeţul-campion la alocarea de bani prin intermediul PNDL, în primele şase luni ale anului. Consiliul Judeţean Olt şi primăriile din mai multe localităţi ale judeţului au încasat, în total, peste 47,3 milioane de lei în intervalul ianuarie-iunie 2017. Fost preşe­dinte al CJ Olt în perioada 2008- 2016 şi vicepreşedinte al PSD la nivel naţional, senatorul Paul Stănescu este unul dintre „loco­tenenţii” loiali din anturajul lui Liviu Dragnea. Potrivit CV-ului, Stănescu şi-a început cariera ca director la Fabrica de conserve din Caracal (1982-1987), imediat după absolvirea Agro­nomiei la Craiova (1982), ajun­gând astăzi unul dintre cei mai influenţi baroni ai partidului aflat la guvernare. Stănescu şi-a probat loialitatea faţă de Liviu Dragnea în luna aprilie a acestui an, în plin război intern între actualul lider PSD şi fostul premier Victor Ponta. Stănescu a fost cel care a cerut excluderea lui Ponta din partid în cadrul unui Comitet Executiv al PSD, în care Liviu Dragnea a jucat cartea diplomaţiei şi a refuzat să supună la vot propunerea „loco­tenentului”. Fidelitatea baro­nului de Olt a mai produs un episod: în mai 2015, Stănescu şi-a scris demisia din funcţiile de conducere deţinute în PSD, ca dovadă de solidaritate cu preşedintele-executiv Liviu Dragnea, care demisionase din funcţie în urma condamnării pe fond în dosarul Referendumul. De altfel, Oltul lui Stănescu este singurul judeţ din ţară care a încasat mai mulţi bani prin PNDL decât Teleormanul lui Liviu Dragnea. Judeţul şefului PSD se află pe locul al doilea în topul încasărilor, cu o sumă totală de aproape 43,3 milioane de lei. Din pixul fermecat al ministrului Sevil Shhaideh, peste 37 de milioane de lei s-au dus doar către Consiliul Judeţean Teleorman în perioada 26 ma i - 2 3 i u n i e . Urmaşul lui Dragnea la şefia CJ Teleorman este astăzi Ionel- Dănuţ Cristescu. Fostul şef al CJ-ului, Adrian Gâdea, a devenit deputat de Teleorman după alegerile parla­mentare din 2016, însă a renunţat la funcţie pentru un post de secretar de stat în Minis­terul Dezvoltării. Gâdea a fost pus recent sub urmărire penală, fiind acuzat de abuz în serviciu în „afacerea Belina” – locul preferat de pescuit al lui Liviu Dragnea.

Bani grei la Giurgiu şi Buzău

Pe ultima treaptă a podiu­mului se regăseşte judeţul Giurgiu, păstorit de un alt „vasal” al şefului PSD, sena­torul Niculae Bădălău. Judeţul baronului de Bolintin-Vale a încasat prin PNDL peste 30,8 milioane de lei în prima parte a anului. Fidelitatea lui Bădălău faţă de stăpânire a fost răsplă­tită cu vârf şi îndesat după alegerile parlamentare. Jupânul judeţului Giurgiu a devenit nr. 2 în ierarhia PSD, Liviu Dragnea încredinţându-i acestuia funcţia de preşedinte-executiv al parti­dului, cea pe care Dragnea însuşi a ocupat-o până la condamnarea din 2015. Ulterior, Bădălău a devenit vicepreşe­dinte al Senatului şi a fost în cărţi pentru un post de ministru în cabinetul PSD-ALDE. Pe locul patru în topul încasărilor din PNDL este Buzăul lui Marcel Ciolacu, alt om de bază din „camarila” lui Liviu Dragnea. Judeţul actualului vicepremier a primit într-o jumătate de an aproape 28 de milioane de lei prin ordine de ministru semnate de Sevil Shhaideh. Din această sumă, doar 3,2 milioane de lei au ajuns la CJ Buzău, grosul banilor fiind alocaţi primăriilor din judeţ. Marcel Ciolacu este unul dintre „locotenenţii” recunoscători lui Liviu Dragnea, care l-a uns lider al deputaţilor PSD în actuala legislatură şi i-a oferit un post de vicepremier fără portofoliu după învestirea Cabinetului Tudose. Al cincilea la capitolul încasări, cu 26,1 milioane de lei, este Bihorul. Acesta este şi primul judeţ din top care nu aparţine Sudului controlat de baronii lui Dragnea. CJ Bihor este condus de UDMR-istul Pasztor Sandor, însă tot PSD şi ALDE fac jocurile în Consiliul Jude­ţean. Cu 18 consi­lieri, PSD, UDMR şi ALDE au format o alianţă după alegerile locale din vara lui 2016 şi i-au scos din joc pe liberali, care obţinuseră 17 mandate din 35.

Ilfovul, ultimul de la coadă

În schimb, ultimele cinci locuri de la coadă sunt ocupate în ordine de judeţele Sălaj – 3,8 milioane de lei, Harghita – 3,2 milioane, Tulcea – 2,6 milioane, Covasna – 2,33 milioane şi Ilfov – 2,25 milioane. De remarcat că în judeţele „verzi”, Harghita şi Covasna, cea mai mare parte a banilor s-a alocat abia în luna iunie, fix în perioada în care PSD se chinuia să trântească Guvernul Grindeanu. Dacă CJ Tulcea este controlat de PSD şi ALDE, CJ Sălaj este dominat de PSD şi UDMR, iar CJ Ilfov, condus de liberalul Marian Petrache, este dominat de PNL şi PMP.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Nimeni nu a verificat unde au ajuns banii

Un amplu raport al Curţii de Conturi care a analizat Programul Național de Dezvol­tare Locală în perioada 2013- 2014 (perioadă în care Ministerul Dezvoltării a fost condus de Liviu Dragnea, ca ministru și de Sevil Shhaideh - secretar de stat) a scos în evidenţă nereguli grave în alocarea fondurilor. Inspectorii Curţii de Conturi au arătat că sub conducerea lui Dragnea, Ministerul Dezvoltării nu a verificat nici măcar o singură investiție finanţată prin PNDL,iar evidenţele cheltuie­lilor au fost ţinute atât de prost, încât au fost considerate inutile. Multe investiţii au fost alocate din pix, fără o strategie clară, iar administraţiile locale au ajuns să prefere PNDL-ul, controlat politic, în loc să acce­seze fonduri europene. „La nivelul MDRAP s-au emis ordine prin care s-au aprobat sume pentru finanțarea unor obiective de investiții din alte domenii decât cele considerate de importanță națio­nală” sau „MDRAP deține unele ana-lize, dar acestea se limitează la urmă­rirea numărului de obiective de investiții fina­lizate rapor­tate la nu-mărul celor finanțate”, sunt doar câteva din-tre constată­rile din ra-portul Curţii de Conturi. Un raport al Expert Forum arăta anul trecut că distribuţia fondurilor prin PNDL „este predispusă la clientelism politic” , iar, „în perioada 2012- 2016, un primar la putere avea șanse de două ori mai mari să obțină bani prin PNDL decât unul din opoziție”. Docu­mentul arată că, în perioada 2013-2014, Ministerul Dezvol­tării a aruncat cu mili­arde de lei fără să aibă vreo strategie clară, fără criterii transpa­rente de alocare a banilor și fără ca vreo investiție să fie evaluată în teren. Cu alte cu-vinte, banii s-au dat cui a cerut, printr-un simplu ordin de mi-nistru, iar ulterior ni-meni nu a mai verificat ce s-a întâmplat cu ei.

PNDL a fost inventat în 2013 de către Liviu Dragnea, printr-o Ordonanță de Urgență, deveni­tă ulterior lege. Banii din PNDL sunt alocați prin ordin al minis­trului Dezvoltării, la cerere, în baza unor proiecte prezentate de autoritățile locale. În prima etapă (2013-2016), PNDL a avut o valoare de 5,5 miliarde de lei. Prin OUG 6/2017 s-a stabilit ca partea a doua a Programului (2017-2020) să aibă la dispoziţie 30 de miliarde de lei credite de angajament.