Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
INTERIMAT ● T,ariceanu ar recurge tot la solu,tii provizorii
Cele 45 de zile de interimat la şefia Ministerului Justiţiei, pe care
le poate asigura Teodor Meleşcanu, au expirat ieri. În lipsa unui alt
ministru, premierul va apela, cel mai probabil, la o soluţie la limita
Constituţiei: un nou interimat de 45 de zile.
INTERIMAT ● T,ariceanu ar recurge tot la solu,tii provizorii
Cele 45 de zile de interimat la şefia Ministerului Justiţiei, pe care le poate asigura Teodor Meleşcanu, au expirat ieri. În lipsa unui alt ministru, premierul va apela, cel mai probabil, la o soluţie la limita Constituţiei: un nou interimat de 45 de zile.
Teodor Meleşcanu a fost numit ministru interimar al Justiţiei, prin decret prezidenţial, la 15 ianuarie. Cum Constituţia prevede că desemnarea unui ministru interimar se face pe o perioadă de 45 de zile, ieri a fost ultima zi în care conducerea provizorie a ministerului s-a aflat în limitele legii. Singura soluţie a premierului Călin Popescu Tăriceanu este, pentru moment, aceea de a desemna încă un interimar, probabil tot în persoana lui Teodor Meleşcanu, pentru încă 45 de zile. Acest lucru forţează însă limitele legii fundamentale, pentru că în Constituţie nu este prevăzută expres posibilitatea de a prelungi interimatul, dar nici nu există o interdicţie. Mai exact, articolul 107 din Constituţie spune că, dacă şefia unui minister devine vacantă, preşedintele desemnează un alt membru al Guvernului ca ministru interimar, la propunerea primului-ministru "pe o perioadă de cel mult 45 de zile". Premierul Tăriceanu ajunge însă şi cu noua propunere de interimat tot la mâna preşedintelui Traian Băsescu, şeful statului fiind cel care trebuie să emită decretul de instalare provizorie în funcţie şi care ar putea să aibă obiecţiuni în privinţa acestei soluţii.
WEBER NEAGÅ. Deşi din apropierea premierului se lansase informaţia că acesta încearcă să găsească un alt nume pentru Justiţie, Teodor Meleşcanu nedorind să preia permanent portofoliul, n-a apărut până acum nici un alt potenţial ministru. "Ministerul Justiţiei nu este un minister cu jumătate de normă la care să merg după amiaza când îmi termin activităţile la Ministerul Apărării", declară însă Meleşcanu, dând astfel semne că nu vrea să fie nici măcar interimar. Singurul nume vehiculat de presă doar din informaţii neoficiale este cel al europarlamentarului liberal Renate Weber, pe care premierul ar încerca să o convingă să lase Strasbourgul pentru justiţia dâmboviţeană. Weber neagă însă vehement că i s-ar fi propus acest lucru. "Nu am mai vorbit cu premierul de săptămâni bune. Nu ştiu de ce apare mereu numele meu. Cum se eliberează un post de ministru, devin suspectul de serviciu. Nu am discutat cu premierul despre aşa ceva", ne-a declarat categoric Weber.
Deşi spune că nu are nici o idee despre vreun potenţial ministru liberal al Justiţei, Renate Weber elimină din start obligaţia ca premierul să găsească un jurist pentru acest portofoliu. "Ministerele se acordă politic. Nu este obligatoriu să fie un om legat de sistem", explică ea. Dacă, în final, Tăriceanu ar decide să nu înainteze la Cotroceni numele lui Teodor Meleşcanu ca ministru al Justiţei, ci să facă o altă propunere, acest lucru trebuie discutat şi decis în conducerea PNL.
Cele 45 de zile de interimat la şefia Ministerului Justiţiei, pe care le poate asigura Teodor Meleşcanu, au expirat ieri. În lipsa unui alt ministru, premierul va apela, cel mai probabil, la o soluţie la limita Constituţiei: un nou interimat de 45 de zile.
Teodor Meleşcanu a fost numit ministru interimar al Justiţiei, prin decret prezidenţial, la 15 ianuarie. Cum Constituţia prevede că desemnarea unui ministru interimar se face pe o perioadă de 45 de zile, ieri a fost ultima zi în care conducerea provizorie a ministerului s-a aflat în limitele legii. Singura soluţie a premierului Călin Popescu Tăriceanu este, pentru moment, aceea de a desemna încă un interimar, probabil tot în persoana lui Teodor Meleşcanu, pentru încă 45 de zile. Acest lucru forţează însă limitele legii fundamentale, pentru că în Constituţie nu este prevăzută expres posibilitatea de a prelungi interimatul, dar nici nu există o interdicţie. Mai exact, articolul 107 din Constituţie spune că, dacă şefia unui minister devine vacantă, preşedintele desemnează un alt membru al Guvernului ca ministru interimar, la propunerea primului-ministru "pe o perioadă de cel mult 45 de zile". Premierul Tăriceanu ajunge însă şi cu noua propunere de interimat tot la mâna preşedintelui Traian Băsescu, şeful statului fiind cel care trebuie să emită decretul de instalare provizorie în funcţie şi care ar putea să aibă obiecţiuni în privinţa acestei soluţii.
WEBER NEAGÅ. Deşi din apropierea premierului se lansase informaţia că acesta încearcă să găsească un alt nume pentru Justiţie, Teodor Meleşcanu nedorind să preia permanent portofoliul, n-a apărut până acum nici un alt potenţial ministru. "Ministerul Justiţiei nu este un minister cu jumătate de normă la care să merg după amiaza când îmi termin activităţile la Ministerul Apărării", declară însă Meleşcanu, dând astfel semne că nu vrea să fie nici măcar interimar. Singurul nume vehiculat de presă doar din informaţii neoficiale este cel al europarlamentarului liberal Renate Weber, pe care premierul ar încerca să o convingă să lase Strasbourgul pentru justiţia dâmboviţeană. Weber neagă însă vehement că i s-ar fi propus acest lucru. "Nu am mai vorbit cu premierul de săptămâni bune. Nu ştiu de ce apare mereu numele meu. Cum se eliberează un post de ministru, devin suspectul de serviciu. Nu am discutat cu premierul despre aşa ceva", ne-a declarat categoric Weber.
Deşi spune că nu are nici o idee despre vreun potenţial ministru liberal al Justiţei, Renate Weber elimină din start obligaţia ca premierul să găsească un jurist pentru acest portofoliu. "Ministerele se acordă politic. Nu este obligatoriu să fie un om legat de sistem", explică ea. Dacă, în final, Tăriceanu ar decide să nu înainteze la Cotroceni numele lui Teodor Meleşcanu ca ministru al Justiţei, ci să facă o altă propunere, acest lucru trebuie discutat şi decis în conducerea PNL.
Citește pe Antena3.ro
