POLITIC
Situatia tensionata din mandatul trecut intre primar si Consiliul General al Capitalei s-ar putea repeta in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) daca Traian Basescu ar castiga presedintia.
CSAT, coabitare cu multe scantei
Daca in turul doi al prezidentialelor ar castiga candidatul Aliantei PNL- PD Traian Basescu, romanii ar putea asista la repetarea situatiei din Consiliul General al Capitalei din perioada 2000-2004, de data aceasta insa in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).
MONICA C. ANDREI, GABRIELA ANTONIU
RETROSPECTIVA. In mandatul trecut, relatia primar-Consiliu General al Capitalei a fost marcata de numeroase scandaluri
|
Convietuirea dintre primarul general, Traian Basescu, si consilierii generali ai PSD n-a fost benefica. Proiectele edilitare care vizau dezvoltarea orasului au stagnat, iar disputele intre cele doua tabere s-au inmultit. N-a fost sedinta a Consiliului General al Capitalei fara un schimb de replici dure intre Basescu si cei din PSD. Iar rezultatele au fost pe masura. Lupta politica a fost mai presus pe orice, interesele primand de fiecare data. Aproape toate hotararile aprobate de Consiliul General au fost atacate in instanta de Traian Basescu.
Citește pe Antena3.ro
Raportul Corpului de Control al Primului Ministru continea, la capitolul 9, observatii legate de activitatea primarului general Traian Basescu, caruia i se reprosa faptul ca nu a respectat prevederile privind delegarea atributiilor catre viceprimari, ca si crearea de "probleme grave in activitatea unor regii din subordinea Primariei". Documentul mai analiza si afirmatiile publice ale primarului referitoare la clientela politica ce a furat banul contribuabilului, situatia masinilor folosite de primarul general Traian Basescu si faptul ca acesta nu isi achitase, in calitate de cetatean, unele obligatii fiscale locale. Situatia a tensionat si mai mult relatiile dintre Basescu si Consiliul General. Razboiul replicilor dure a durat cateva saptamani, dupa care lucrurile s-au clarificat, hotararea Guvernului privind dizolvarea Consiliului General a fost atacata in instanta, iar cei care erau amintiti in raportul Ponta ca fiind implicati in afaceri cu municipalitatea si-au dat demisia. Consiliul si-a intrat in paine insa conturile nu s-au reglat intre cele doua tabere.
Nici proiectele care vizau dezvoltarea orasului nu au avut prea mult succes. Timp de patru ani, construirea Pasajului suprateran de la Gara Basarab, a Parcarii subterane de la Gara de Nord, modernizarea unitatilor scolare, reabilitarea strazilor si contorizarea scarilor de bloc, proiecte care urmau a fi realizate cu ajutorul creditelor Bancii Europene de Investitii (BEI), au fost blocate. De data asta, consilierii PSD si-au pus ambitia si au refuzat sa aprobe proiectele finantate de BEI pe motiv ca au fost initiate de Basescu. Acestea au fost aprobate abia in al doilea mandat al lui Basescu cand consilierii majoritari erau din partea Aliantei PNL-PD. In plus primarul general a fost ajutat si de Stelica Barna, consilier PSD, care a votat in favoarea proiectelor BEI, fiind criticat dur de colegii lui de partid.
POSIBILE TENSIUNI. Pornind de la exemplul CGMB, o situatie delicata s-ar putea crea in cazul unei coabitari Traian Basescu-presedinte si o majoritate parlamentara PSD+PUR si UDMR in cadrul CSAT, autoritatea administrativa autonoma investita, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala. Potrivit Legii 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT, presedintele Romaniei indeplineste functia de presedinte al Consiliului, iar primul-ministru de vicepresedinte. Aceeasi lege prevede ca membrii CSAT sunt: ministrul Apararii Nationale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justitiei, ministrul Industriei si Resurselor, ministrul Finantelor Publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala. Secretarul CSAT este numit de presedintele Romaniei si are rang de consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale.
CSAT. In actualul mandat, toti membrii Consiliului provin din aceeasi parte a baricadei
|
BARICADE. Pe de alta parte, Constitutia prevede la articolul 103 ca "presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament". Cum Uniunea PSD+PUR a castigat cele mai multe mandate parlamentare si a inceput negocierile in vederea realizarii programului de guvernare cu UDMR, premierul ar urma sa fie propus de aceasta coalitie. La randul sau, premierul desemnat isi va alege viitorii ministri, iar o parte dintre acestia vor fi membri CSAT. Ca urmare, majoritatea membrilor CSAT vor fi de o culoare politica, iar restul, respectiv sefii serviciilor secrete, consilierul prezidential pentru securitate nationala si seful Statului Major General, care sunt numiti de seful statului, de o alta culoare. Ori in aceasta situatie, luarea deciziilor ar putea fi o problema. Si aceasta pentru ca tot potrivit Legii 415/2002 CSAT lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari prin consens. In plus, CSAT poate fi convocat de presedintele acestuia care stabileste ordinea de zi cu consultarea vicepresedintelui, functie indeplinita, cum spuneam, de primul ministru. CSAT mai poate fi convocat si la initiativa a cel putin o treime din numarul membrilor sai. Date fiind prevederile legale, colaborarea in cadrul CSAT ar putea fi deosebit de dificila in conditiile in care Basescu ar fi ales presedinte. Daca va fi ales Nastase, astfel de probleme nu vor aparea, si presedintele, si toti membrii CSAT provenind din aceeasi parte a baricadei.
ATRIBUTII ALE CSAT
|
1. promovarea strategiei de securitate nationala a Romaniei; 2. promovarea strategiei militare a Romaniei; 3. promovarea strategiilor de ordine publica si siguranta nationala ale Romaniei, in raport cu raspunderile institutiilor abilitate; 4. promovarea datelor, informarilor si evaluarilor furnizate de serviciile de informatii si de celelalte structuri cu atributii in domeniul sigurantei nationale; 5. instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta in intreaga tara ori in unele localitati; 6. declararea mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate; 7. respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii; 8. declararea starii de razboi si incetarea sa; 9. initierea, suspendarea sau incetarea actiunilor militare |
.
.
"Nu mai putem vorbi de majoritati clare si stabile"
VIZIUNE. Parvulescu crede ca situatia se va schimba
|