Ce se întâmplă după moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan
Scenariu tensionat pe scena politică din România, după ce PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Cu un număr record de semnături, documentul deschide calea unei posibile demiteri rapide a Executivului. Ce pași urmează, cum se votează și ce se întâmplă dacă moțiunea trece.
Record de semnături împotriva Guvernului Bolojan
Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR marchează un moment rar în politica românească. Cu 254 de parlamentari semnatari, documentul stabilește un record al ultimului deceniu în ceea ce privește susținerea unei inițiative de demitere a unui guvern în funcție.
Comparativ cu alte episoade similare, cifrele sunt relevante. În 2017, moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu a avut 222 de semnături și a fost adoptată cu 241 de voturi. În 2019, Viorica Dăncilă a fost demisă după ce moțiunea a strâns 237 de semnături și 238 de voturi. În 2020, Ludovic Orban a fost vizat de o moțiune semnată de 208 parlamentari și votată de 261. Iar în 2021, guvernul Florin Cîțu a căzut cu 281 de voturi, deși inițial documentul fusese semnat de 122 de aleși.
Prin comparație, Ilie Bolojan pornește cu cel mai mare număr de semnături împotriva sa, depășind pragul necesar de 233 pentru demitere cu 21 de voturi.
Calendarul decisiv: citirea și votul moțiunii
Procedura parlamentară a fost deja stabilită. Moțiunea va fi citită în plenul Parlamentului miercuri, 29 aprilie, la ora 12:30. Premierul și membrii Guvernului nu sunt obligați să participe la acest moment.
Dezbaterea și votul final sunt programate pentru marți, 5 mai. În timpul dezbaterii, premierul Ilie Bolojan va avea la dispoziție 30 de minute pentru a-și susține poziția.
Timpul total alocat dezbaterilor este de 55 de minute, distribuit între grupurile parlamentare. După încheierea discuțiilor, votul va fi secret, exprimat cu bile, iar pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi.
Ce se întâmplă dacă moțiunea trece
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Ilie Bolojan este considerat demis automat, conform Constituției României.
„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură [...] a fost votată în condiţiile Art.ui 113.”
Totuși, demiterea nu produce efecte imediate în sensul încetării activității. Executivul rămâne în funcție cu statut de interimar pentru o perioadă de maximum 45 de zile.
În acest interval, atribuțiile sunt drastic limitate. Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență, nu poate iniția proiecte de lege și nu poate introduce politici publice noi. Activitatea sa se reduce la administrarea treburilor curente ale statului.
„Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate [...]”
Această perioadă este esențială pentru stabilitatea administrativă, dar reflectă și lipsa de legitimitate politică a unui Executiv rămas fără sprijin parlamentar.
Rolul președintelui și formarea unui nou guvern
După o eventuală demitere, președintele României, Nicușor Dan, are obligația constituțională de a declanșa consultări cu partidele parlamentare.
Se intră astfel în procedura prevăzută de articolul 103 din Constituție privind învestitura unui nou guvern.
„Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament [...]”
Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.
„Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”
După obținerea votului, membrii noului Executiv depun jurământul în fața președintelui, moment care marchează începutul oficial al mandatului.
Mediafax



