Noi legi antidrog şi traficul clandestin. De la stupefiante, la steroizi

Din sacoşe de rafie sau colete şi pachete, pe piaţa neagră din sălile de fitness se vând clandenstin steroizi anabolici, testosteron şi hormoni de creştere. Un proiect de modificare a legii privind traficul ilicit, iniţiat de Liviu Pop, este menit să intensifice controlul în sălile de sport. Tot de droguri se ocupă deputatul PSD Petre Florin Manole. Se declară ocrotitorul dependenţilor marginalizaţi. El a propus înfiinţarea de camere speciale pentru consumatorii de droguri injectabile, unde să fie supravegheaţi și consiliaţi şi să primească seringi sterile.

Noi proiecte de lege ce vizează drogurile şi afacerile cu substanţe dopante îi preocupă pe o parte dintre senatori. O iniţiativă legislativă a lui Liviu Pop, susţinută de alte câteva zeci de senatori PSD, intenţionează să elimine piaţa subterană care se ocupă de vânzarea steroizilor. Ajustările senatorilor la Legea nr. 104/ 2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc prevede pedepse stricte pentru traficanţii de hormoni sintetici şi derivaţii de potenţatori similari. Nici măcar sportivii sancţionaţi pentru dopaj nu vor mai putea să fie asociaţi ai sălilor de fitness în perioada în care sunt suspendaţi din activitatea sportivă. Concret, Parlamentul vrea să epureze sălile de sport de substanţe dopante prin razii şi inspecţii. În fapt, comercializarea şi deţinerea steroizilor anabolizanţi (care iuţesc procesele metabolice, aşa că masa musculară creşte artificial – n. r.), dar şi substanţelor dopante (hormoni de creştere, insulină etc.) se face legal doar cu prescripţie medicală. Aşa se întâmplă în România, unde este interzisă atât vânzarea steroizilor fără a avea drept sau fără prescripţie medicală, cât şi cumpărarea lor fără aviz medical. Cumpărarea duce la contravenţie, iar amenda poate ajunge până la 40.000 lei. La fel şi dacă eşti prins că deţii astfel de substanţe sau dacă vinzi. Dar în cazul vânzarii lucrurile se complică. Există situaţii agravante. De exemplu, posibilitatea ca pe lângă amendă să existe prejudicii precum cheltuieli cu distrugerea substanţelor confiscate şi evaziune fiscală. De asemenea, deoarece multe substanţe de acest tip sunt contrafăcute, vânzarea lor intră şi sub incidenţa falsificării de medicamente. Fabricarea propriu-zisă, fără a avea licenţă, se pedepseşte cu amendă şi închisoare plus acuzaţii de evaziune fiscală şi fals. Tot luptei cu stimulentele narcotice dedică energie şi proiecte legislative deputatul PSD Petre Florin Manole, care vrea ca heroinomanii să fie izolaţi în camere supravegheate, unde să-şi administreze drogul de care sunt dependenţi. „Camerele de consiliere şi consum supravegheat sunt facilităţi sanitare sterile, amenajate special, în care persoanele depen- denţe pot primi consiliere şi pot consumă supravegheat droguri într-un mediu sigur, în prezenţa unei echipe multi-disciplinare de profesionişti, cu scopul de a reduce riscurile asociate consumului de droguri în spaţii publice, atât pentru consumatori, cât şi pentru comunitate", se arată în propunerea de modificare a Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. O hartă a drogurilor injectabile în funcţie de străzile pe care s-au găsit seringi abandonate a fost schiţată de Asociaţia Antidrog. Peste un 1 milion de seringi sunt aruncate anual în spaţiul public, conform unui studiul al Agenţiei Antidrog. În harta lui Petre Florin Manole se observă că străzile unde se lasă în urmă seringi sunt Matei Basarab, Calea Călăraşi, Centrul Vechi şi zona Foişorul de Foc. Cartierele din centru, aşadar, devansează periferiile considerate rău-famate cum e, de pildă, cartierul Ferentari. „Multe dintre seringi zac aruncate în spaţii publice - prin parcuri, în scări de bloc, pe stradă - reprezentând un pericol pentru sănătatea publică, în special pentru copii”, explică Manole în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

Marijuana la spiţerie

Dacă autorităţile de pe Aeroportul Internaţional McCarran din Las Vegas, Statele Unite, au instalat "cutii de amnistie pentru marijuana" destinate pasagerilor care uită să îşi arunce produsele legale care conţin extract din plantă, în România mai puţin pragmatică, marijuana este tot o chestiune de pe agenda senatorială. Liberalul Leon Dănăilă vrea ca marijuana să se vândă la farmacie. „Are efect anticanceros, are efect împotriva leucemiilor, împotriva Alzheimer, are efecte benefice asupra formelor de cancer, asupra maladiei Parkinson. Problema e să nu se dea această marijuană la copii de până în 15 ani, pentru că s-a dovedit că dacă este consumată de copii produce nişte atrofii cerebrale şi produce boli psihice”, argumentează Dănăilă.

Scurtă istorie a etnobotanicelor

După ce în tranziţia din anii '90 în România ieşeau la lumină dependenţii de heroină, un drog cu preţ convenabil în acea vreme, în anii 2000 au apărut drogurile „legale”. Etnobotanicele, distructive pentru corp, puteau fi cumpărate de pe internet. Le ridicai de la poştă. În 2008 a fost înfiinţat primul magazin unde se comercializau etnobotanice. Se numea „magazin de vise”. Marfa era dispusă în pliculeţe colorate şi cu nume extravagante, Special Gold, Diesel, Crystal sau Cox. Au trecut doi ani în care s-au înregistrat mii de decese şi o epidemie de HIV. Abia în 2011 autorităţile au listat etnobotanicele printre substanţele interzise. La un 1 andupă ce au fost prohibite s-au închis şi prăvăliile unde se dădeau la liber stupefiante.

Reglementări pe glob

În timp ce legislaţia în privinţa posesiei şi comercializării canabisului este blândă în ţări precum Australia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, India, Israel, Jamaica, Mexico, Olanda, Portugalia şi Spania, dacă eşti prins cu marijuana în Indonezia sau Malaezia, poţi fi condamnat la ani grei de închisoare. În China, unele infracţiuni de trafic de droguri sunt sancţionate cu pedeapsa capitală. Există mitul că unele droguri sunt legale în Olanda datorită disponibilităţii canabisului - dar realitatea este mult mai complicată. Sistemul olandez tolerează „cafenelele” licenţiate, cum există în centrul Amsterdamului, unde oamenii pot cumpăra cantităţi mici de canabis pentru consum personal.

Dar traficul şi vânzarea de droguri rămân ilegale. Britanicii, pe de altă parte, sunt conservatori. Sistemul de prevenţie în cazul drogurilor are la temelie legea privind abuzul de droguri adoptată încă din 1971. Acest act clasifică medicamentele în trei grupe - A, B şi C. Medicamentele de clasa A sunt cele mai nocive şi includ heroina şi cocaina. Clasa B include canabisul. Clasa C include steroizi şi unele tranchilizante.