Oprescu, între Guvern şi PD-L – PNG

Sorin Oprescu şi-a luat după opt ani revanşa în bătălia pentru Primăria Capitalei, el cîştigînd în faţa democrat-li­beralului Vasile Blaga cu un avans de peste 70.000 de voturi

Sorin Oprescu şi-a luat după opt ani revanşa în bătălia pentru Primăria Capitalei, el cîştigînd în faţa democrat-li­beralului Vasile Blaga cu un avans de peste 70.000 de voturi. În 2000, el fusese învins de democratul Traian Băsescu la mai puţin de 10.000 de voturi diferenţă.

 
Potrivit rezultatelor finale furnizate de Biroul Electoral Municipal, Sorin Oprescu a obţinut la alegerile de duminică 315.981 de voturi (56,55%) din cele 558.741 valabil exprimate, în timp ce Vasile Blaga a primit doar 242.760 (43,45%). Independentul s-a impus astfel în faţa contracandida­tului său de la PD-L cu 73.221 de voturi, “reparîndu-şi” poziţia din 2000, cînd a fost învins la o dife­renţă mică de voturi de Traian Băsescu, deşi intrase în turul al doilea ca favorit. În primul tur, Oprescu, la acea vreme candidat al PSD, obţinuse 260.689 de voturi (41,16%), iar Băsescu – 108.862 (17,19%), însă în runda finală democratul a cîştigat cu 50,69%, fiind votat de 362.853 de bucureşteni. Sorin Oprescu a rămas atunci pe poziţia secundă, la o distanţă de numai 9.815 voturi, el obţinînd 353.038 din sufragii (49,31%).

Recent, Oprescu spunea că el nu a pierdut în 2000 şi că de fapt a fost trădat de colegii săi de la PSD. “Atunci, în urma unei înţelegeri făcute, pe de o parte, într-o discuţie care a precedat alegerile, între Traian Băsescu şi Adrian Năstase, despre faptul că aceste două partide (PD şi PSD, n.r.) ar putea să meargă împreună – a fost o discuţie de principiu – după aceea a executat-o, într-o înţelegere directă, Dan Ioan Popescu. A executat această chestiune, a gîndit-o, nu ştiu”, spunea independentul la Realitatea TV, precizînd că a aflat despre aceste “murdării” abia în 2003 şi că nu are alte dovezi materiale în spriji­nul acuzaţiilor sale în afara celor 12.000 de voturi anulate atunci, dintre care 11.000 erau ale sale.

 
DISCUŢII CU PREMIERUL. Ieri, Oprescu i-a făcut o vizită la Palatul Victoria premierului Călin Popescu Tăriceanu pentru o discuţie, la invitaţia acestuia,  privind proiectele Capitalei. La finalul în­tre­vederii, primarul ales a spus că a fost o discuţie strict informală legată de modul în care Executivul poate sprijini proiectele municipalităţii, premierul inten­ţionînd să aibă săptămîna viitoare o convorbire simi­lară şi cu primarii de sectoare şi cu membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru asi­gurarea unei relaţii instituţionale între primării şi Guvern. “Primul-ministru este bucureştean, acum locuieşte şi stă aici, deci trăieşte şi el aceeaşi viaţă ca şi ceilalţi”, a explicat Oprescu, adăugînd că speră să primească tot sprijinul pentru a îndeplini promisiunile făcute bucureştenilor în timpul campaniei electorale. “Dacă rămîne doar să fac eu şi ei nu pun umărul, lucrurile merg mai greu”, a arătat independentul, care a dat ca sigur că va merge şi la Cotroceni, dacă va fi invitat de şeful statului.

Gigi Becali îşi pune viceprimar la Capitală

PD-L formează majoritatea în Con­siliul Municipal împreună cu PNG, au anunţat ieri Gigi Becali şi Adriean Videanu. Cei doi s-au “în­ţeles” luni noapte, a declarat Becali pentru Realitatea TV, dezvăluind un troc extrem de avantajos: pentru cei patru consilieri ai săi primeşte un post de viceprimar, cît are şi PD-L la cei 24 de consilieri. Aceştia au fost şi stabiliţi: Răzvan Murgeanu şi Ro­bert Ionescu. “Am făcut o înţelegere cu PD-L să facem majoritatea în Consiliu. Noi trebuie să facem o coa­li­ţie de dreapta, pentru a conduce Ca­p­itala pe principii de dreapta. În plus, avantajul nostru este că o să avem un viceprimar”, a afirmat Be­­cali. Adriean Videanu a confirmat şi el termenii înţelegerii cu Be­cali, anunţînd chiar că de acum pentru PD-L negocierile cu alte for­maţiuni sînt “închise”, PD-L şi PNG deţinînd majoritatea: 28 de consilieri din 55. PSD (16 consilieri), PNL (8 consilieri) şi PRM (3 consilieri) le suflă în ceafă însă cu 27 de reprezentanţi în Consiliu, în con­di­ţii­le în care pentru proiectele importante e nevoie de două treimi din voturi.

 
DISPERARE. Preşedintele PNL Bucureşti, Ludovic Orban, vede de­cizia PD-L ca fiind expresia “dispe­rării”. “Disperarea PD-L împinge la gre­şeli grave. Este regretabil că PD-L a ajuns să facă împreună cu Gigi Becali casă bună . Prin această ati­tudine, democrat-liberalii arată că sînt disperaţi şi că se descalifică, în loc să facă negocieri practic cu noul primar general, vor să impună un dictat şi să se agaţe cu ghearele de fief-urile din Primărie, pe care le au în folos”, a susţinut Ludovic Or­ban. Potrivit acestuia, “democrat-li-beralii ar fi în stare pentru a-şi apăra şi salva interesele de la Primăria Ge­nerală şi oamenii să facă majoritate şi cu PNG şi cu PRM, iar această majoritate este o majoritate pentru blocarea oricărui proiect favorabil pentru Bucureşti”. Orban promite susţinere pentru “orice proiect al primarului general care are ca efect creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea economică a Capitalei”. PRM în schimb se mai gîndeşte. Potrivit vicepreşedintelui executiv Lucian Bolcaş, PRM nu dă deocamdată un gir în alb nici unei formaţiuni politice din CGMB fără a cîntări foarte bine asupra consecinţelor unei asemenea alianţe.

• Oana Stancu

Premierul Tăriceanu vrea controlul asupra PNL Bucureşti

Conducerea organizaţiei Bucu­reşti a PNL ar putea fi preluată interimar de premierul Tăriceanu, dacă scandalul declanşat ieri în PNL se va termina cu debarcarea lui Ludovic Orban.

În timpul şedinţei de Birou Permanent de luni, Vlad Moisescu, unul dintre apropiaţii lui Orban, a propus ca la şefia filialei să fie instituită “o conducere colegială” formată din Tăriceanu şi Orban. “Dacă Tări­ceanu va dori să conducă filiala, o va face singur, fără să tragă pe cineva după el”, ne-a declarat însă unul dintre apropiaţii premierului. Dincolo de rezultatul prost în alegerile locale obţinut de PNL Bucureşti, debarcarea lui Ludovic Orban are ca miză preluarea controlului asupra filialei de către gruparea Tăriceanu – Bogdan Olteanu din două motive.

În primul rînd, principalii lideri ai partidului candidează ca parlamentari în Bucureşti, iar scorul mic al PNL obţinut la locale le provoacă îngrijorări legate de şansele de a obţine un mandat în Legislativ. Practic, 11% din voturile bucureştenilor nu le asigură liberalilor decît patru mandate de parlamentar, în timp ce ţinta lor este de 20%, ceea ce înseamnă opt mandate. În Bucureşti candidează printre alţii Călin Popescu Tăriceanu, Bogdan Olteanu, Crin Antonescu, Dan Motreanu. În plus, la congresul de la începutul anului viitor se va alege un nou preşedinte al PNL, iar filiala Bucureşti are o pondere suficient de mare pentru a înclina balanţa în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi.

 
VICTIMĂ. O victimă a conflictului dintre cele două grupări este prefectul Capitalei, Cătălin Deaconescu, un apropiat al lui Orban. Deaconescu a declarat că a fost chemat ieri la Guvern, unde i s-a spus că va fi demis. Demiterea lui a fost însă cerută de luni, în Biroul Politic, de Bogdan Olteanu, supărat că prefectul a cerut Parlamentului anchetă la Monitorul Oficial în chestiunea celor 32 de mii de buletine de vot lipsă la alegerile locale. Prefectul a fost acuzat că încearcă să acopere haosul din organizarea alegerilor cerînd Parlamentului să facă anchete. Deaconescu se gîndeşte însă să atace decizia Guvernului de a-l demite, pentru că ar fi ilegală, Statutul funcţionarului public prevăzînd că un prefect nu poate fi schimbat înainte de a împlini un an de la instalare.

 
SUSŢINĂTORI. Vice­pre­şe­din­­tele Crin Antonescu ne-a de­cla­rat că scorul de la Bucureşti “nu poate fi pus doar în seama lui Lu­do­vic Orban, ci trebuie asumat politic de întreaga conducere a partidului”. Antonescu a mai spus că i se pare stranie graba cu care în partid se declanşează o discuţie despre eşe­cul de la Capitală, în condiţiile în care liberalii ar fi trebuit să spe­culeze înfrîngerea PD-L şi a lui Traian Băsescu. “Nu pot să nu remarc cît de bine îi serveşte acest lucru lui Traian Băsescu”, a mai declarat Antonescu. Monica Iordache Apostol

Rezultate

PSD a obţinut cele mai multe mandate de consilieri judeţeni – 436, fiind urmat de PD-L cu 434, potrivit rezultatelor finale date publicităţii ieri de Biroul Electoral Central (BEC), după repe­ta­rea alegerilor la Ştefăneşti şi Vidra. Pe locurile următoare se situează PNL – 289, UDMR – 89, Partidul Civic Maghiar –19, PC – 16, PRM – 12, Alianţa pentru Timiş – 10, FDGR – 9, Alian­ţa PNL-PNŢCD – 6, PNDC, PNG-CD şi Alianţa Românească pentru judeţul Covasna, cîte 5, şi PNŢCD – 2. PSD conduce ca nu­măr de preşedinţi de consilii ju­de­ţene, în cele 41 de judeţe – 17, urmat de PD-L – 14, PNL – 5, UDMR – 4. FDGR deţine pre­şedinţia Consiliului Judeţean Sibiu. PSD a obţinut şi cele mai multe mandate de consilieri locali – 12.137, urmat de PD-L – 11.129 de mandate, PNL – 8.529 de mandate, UDMR – 2.195 de mandate, PC – 1.398, PNG-CD – 1.203 şi PRM – 1.090 de mandate. Şi la primari PSD şi-a adjudecat cele mai multe funcţii în teritoriu – 661 de mandate. PD-L a reuşit să obţină 473 de fotolii de primar, PNL – 355 şi UDMR – 148, PC – 10, FDGR – 8, PNDC – 7, PCM – 6, PRM – 3, PNŢCD – 1.
 

Cheltuieli PD-L

PD-L a cheltuit o sumă-re­cord la aceste alegeri locale, po­tri­v­it declaraţiei făcute Au­to­ri­tă­ţii Electorale Permanente doar pentru primul tur de scrutin. Po­tri­vit documentului publicat ieri de CityNews, democrat-liberalii recunosc oficial că ar fi cheltuit 17.261.220 RON, echivalentul a 4,7 milioane de euro. Recordul e legat de sumele pe care partidele le declară de obi­cei. Ca şi la euro­parlamentare, cheltuielile PD-L depăşesc veniturile cu peste 3 milioane RON. Astfel, PD-L de­cla­ră venituri de 14.239.851 lei, din care 10.749.303 lei prove­niţi din bu­zu­narul propriu al par­ti­du­lui (sold, casa/bancă), adi­că 2,6 mi­lioane din cotizaţii şi 7,5 milioa­ne din donaţii obiş­nui­te. Dona­ţii­le specifice campaniei ar fi doar de 3,1 milioane de lei, la care se adaugă şi 185.262 lei donaţii în bunuri. Suma cea mai mare – 7,6 milioa­ne de lei – s-a dus pe tipărituri şi alte materiale pro­mo­­­ţio­nale, 3,8 milioane de lei pe publicitate în presă, 3,4 milioane pe publicitate stra­dală (aproape un milion de euro), iar pe sondaje şi consultanţă, doar 132.364 lei (respectiv 36.000 de euro). Man­data­rul financiar al PD-L mai de­cla­­ră sume neachitate de 3,5 milioane de euro.

• Oana Stancu

Rezultatul alegerilor, analizat în PC

Biroul Politic Central al PC va face vineri analiza rezultatelor partidului la alegerile locale din această lună şi va decide măsurile care trebuie luate pentru filialele cu rezultate slabe. “Personal, cred că sînt necesare şi vor fi luate chiar şi măsuri sancţionatorii acolo unde trebuie”, a spus purtătorul de cuvînt al PC Bogdan Ciucă (foto). El a mai spus că pensionarii rămîn prioritatea conservatorilor şi a subliniat că PC va face toate demersurile pentru ca Parlamentul să adopte o serie de iniţiative legislative, propuse de parlamentarii conservatori, în sprijinul acestora. Ciucă a mai arătat, de asemenea, că PC este total ne­mul­ţu­mit de decizia BEC cu privire la ca­zul Ştefăneşti, unde a fost numit pri­mar un candidat care a pierdut ale­gerile în turul doi, pentru că cel care a cîştigat murise în ziua scruti­nu­lui. Ciucă a mai menţionat şi că este necesară revizuirea legii de func­ţionare a Biroului Electoral Central, în cadrul căruia se iau numai de­cizii politice, pentru ca pe viitor să se evite noi cazuri Şte­făneşti.

 
IPOTEZĂ DE LUCRU. La rîn­dul său, deputatul PC Vlad Hogea a menţionat că partidul din care face parte are ca ipoteză de lucru organizarea unui referendum la Şte­fă­neşti cu tema reluării alegerilor lo­c­ale. “Noi şi PSD am votat în BEC îm­po­triva hotărîrii ca cel care a pierdut în faţa alegătorilor să fie proclamat pri­mar. Scorul a fost foarte strîns, 10-8, dar s-a votat politic. BEC a răs­turnat voinţa electoratului de acolo, iar cel mai bun lucru, pentru a fi respectată voinţa locuito­ri­lor din Ştefăneşti, ar fi organizarea unui referendum local. Deocamdată nu am luat o hotărîre în forurile de con­du­cere ale partidului cu privire la acest subiect, dar vom analiza aceas­tă soluţie, pentru că nu există nici o cale de a contesta deciziile BEC în alte instanţe”, a spus Hogea.

• Dana Piciu

BEC a anulat turul al doilea la Sascut

Biroul Electoral Central a decis ieri anularea celui de-al doilea tur al alegerilor desfăşurat în localitatea Sascut, judeţul Bacău, urmare a unei sesizări a PSD privind produ­cerea de fraude electorale, a declarat reprezentantul PC în BEC, Vlad Hogea.

Votul în BEC în favoarea acestei decizii a fost de 16 la 2. În cel de-al doilea tur de scrutin organizat la Sascut s-au confruntat Cristinel Bostan (PIN) şi primarul în funcţie Ioan Răuţă (PSD), iar candidatul PIN a cîştigat alegerile la o dife­renţă de cinci voturi faţă de primarul în funcţie. În urma rezultatului votului, PSD a făcut mai multe contestaţii la Biroul Electoral Judeţean, reclamînd fraudarea alegerilor cu ajutorul urnei mobile.

Al doilea tur al alegerilor din Sascut va fi repetat la 29 iunie, în aceleaşi condiţii ca şi scrutinul organizat duminică, a anunţat purtătorul de cuvînt al BEC, Marian Muhuleţ.