Sorin Oprescu şi-a luat după opt ani revanşa în bătălia pentru Primăria Capitalei, el cîştigînd în faţa democrat-liberalului Vasile Blaga cu un avans de peste 70.000 de voturi
Sorin Oprescu şi-a luat după opt ani revanşa în bătălia pentru Primăria Capitalei, el cîştigînd în faţa democrat-liberalului Vasile Blaga cu un avans de peste 70.000 de voturi. În 2000, el fusese învins de democratul Traian Băsescu la mai puţin de 10.000 de voturi diferenţă.
Potrivit rezultatelor finale furnizate de Biroul Electoral
Municipal, Sorin Oprescu a obţinut la alegerile de duminică 315.981 de voturi
(56,55%) din cele 558.741 valabil exprimate, în timp ce Vasile Blaga a primit
doar 242.760 (43,45%). Independentul s-a impus astfel în faţa
contracandidatului său de la PD-L cu 73.221 de voturi, “reparîndu-şi” poziţia
din 2000, cînd a fost învins la o diferenţă mică de voturi de Traian Băsescu,
deşi intrase în turul al doilea ca favorit. În primul tur, Oprescu, la acea
vreme candidat al PSD, obţinuse 260.689 de voturi (41,16%), iar Băsescu –
108.862 (17,19%), însă în runda finală democratul a cîştigat cu 50,69%, fiind
votat de 362.853 de bucureşteni. Sorin Oprescu a rămas atunci pe poziţia secundă,
la o distanţă de numai 9.815 voturi, el obţinînd 353.038 din sufragii (49,31%).
Recent, Oprescu spunea că el nu a pierdut în 2000 şi că de fapt a fost trădat de colegii săi de la PSD. “Atunci, în urma unei înţelegeri făcute, pe de o parte, într-o discuţie care a precedat alegerile, între Traian Băsescu şi Adrian Năstase, despre faptul că aceste două partide (PD şi PSD, n.r.) ar putea să meargă împreună – a fost o discuţie de principiu – după aceea a executat-o, într-o înţelegere directă, Dan Ioan Popescu. A executat această chestiune, a gîndit-o, nu ştiu”, spunea independentul la Realitatea TV, precizînd că a aflat despre aceste “murdării” abia în 2003 şi că nu are alte dovezi materiale în sprijinul acuzaţiilor sale în afara celor 12.000 de voturi anulate atunci, dintre care 11.000 erau ale sale.
DISCUŢII CU
PREMIERUL. Ieri, Oprescu i-a făcut o vizită la Palatul Victoria premierului Călin Popescu Tăriceanu
pentru o discuţie, la invitaţia acestuia,
privind proiectele Capitalei. La finalul întrevederii, primarul ales a
spus că a fost o discuţie strict informală legată de modul în care Executivul
poate sprijini proiectele municipalităţii, premierul intenţionînd să aibă săptămîna
viitoare o convorbire similară şi cu primarii de sectoare şi cu membrii Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea unei relaţii instituţionale
între primării şi Guvern. “Primul-ministru este bucureştean, acum locuieşte şi
stă aici, deci trăieşte şi el aceeaşi viaţă ca şi ceilalţi”, a explicat
Oprescu, adăugînd că speră să primească tot sprijinul pentru a îndeplini
promisiunile făcute bucureştenilor în timpul campaniei electorale. “Dacă rămîne
doar să fac eu şi ei nu pun umărul, lucrurile merg mai greu”, a arătat
independentul, care a dat ca sigur că va merge şi la Cotroceni, dacă va fi
invitat de şeful statului.
Gigi Becali îşi pune viceprimar la Capitală
PD-L formează majoritatea în Consiliul Municipal împreună cu PNG, au anunţat ieri Gigi Becali şi Adriean Videanu. Cei doi s-au “înţeles” luni noapte, a declarat Becali pentru Realitatea TV, dezvăluind un troc extrem de avantajos: pentru cei patru consilieri ai săi primeşte un post de viceprimar, cît are şi PD-L la cei 24 de consilieri. Aceştia au fost şi stabiliţi: Răzvan Murgeanu şi Robert Ionescu. “Am făcut o înţelegere cu PD-L să facem majoritatea în Consiliu. Noi trebuie să facem o coaliţie de dreapta, pentru a conduce Capitala pe principii de dreapta. În plus, avantajul nostru este că o să avem un viceprimar”, a afirmat Becali. Adriean Videanu a confirmat şi el termenii înţelegerii cu Becali, anunţînd chiar că de acum pentru PD-L negocierile cu alte formaţiuni sînt “închise”, PD-L şi PNG deţinînd majoritatea: 28 de consilieri din 55. PSD (16 consilieri), PNL (8 consilieri) şi PRM (3 consilieri) le suflă în ceafă însă cu 27 de reprezentanţi în Consiliu, în condiţiile în care pentru proiectele importante e nevoie de două treimi din voturi.
DISPERARE. Preşedintele
PNL Bucureşti, Ludovic Orban, vede decizia PD-L ca fiind expresia “disperării”.
“Disperarea PD-L împinge la greşeli grave. Este regretabil că PD-L a ajuns să
facă împreună cu Gigi Becali casă bună . Prin această atitudine,
democrat-liberalii arată că sînt disperaţi şi că se descalifică, în loc să facă
negocieri practic cu noul primar general, vor să impună un dictat şi să se agaţe
cu ghearele de fief-urile din Primărie, pe care le au în folos”, a susţinut
Ludovic Orban. Potrivit acestuia, “democrat-li-beralii ar fi în stare pentru
a-şi apăra şi salva interesele de la Primăria Generală şi oamenii să facă
majoritate şi cu PNG şi cu PRM, iar această majoritate este o majoritate pentru
blocarea oricărui proiect favorabil pentru Bucureşti”. Orban promite susţinere
pentru “orice proiect al primarului general care are ca efect creşterea calităţii
vieţii şi dezvoltarea economică a Capitalei”. PRM în schimb se mai gîndeşte.
Potrivit vicepreşedintelui executiv Lucian Bolcaş, PRM nu dă deocamdată un gir
în alb nici unei formaţiuni politice din CGMB fără a cîntări foarte bine asupra
consecinţelor unei asemenea alianţe.
- Oana Stancu
Premierul Tăriceanu vrea controlul asupra PNL Bucureşti
Conducerea organizaţiei Bucureşti a PNL ar putea fi preluată interimar de premierul Tăriceanu, dacă scandalul declanşat ieri în PNL se va termina cu debarcarea lui Ludovic Orban.
În timpul şedinţei de Birou Permanent de luni, Vlad Moisescu, unul dintre apropiaţii lui Orban, a propus ca la şefia filialei să fie instituită “o conducere colegială” formată din Tăriceanu şi Orban. “Dacă Tăriceanu va dori să conducă filiala, o va face singur, fără să tragă pe cineva după el”, ne-a declarat însă unul dintre apropiaţii premierului. Dincolo de rezultatul prost în alegerile locale obţinut de PNL Bucureşti, debarcarea lui Ludovic Orban are ca miză preluarea controlului asupra filialei de către gruparea Tăriceanu – Bogdan Olteanu din două motive.
În primul rînd, principalii lideri ai partidului candidează ca parlamentari în Bucureşti, iar scorul mic al PNL obţinut la locale le provoacă îngrijorări legate de şansele de a obţine un mandat în Legislativ. Practic, 11% din voturile bucureştenilor nu le asigură liberalilor decît patru mandate de parlamentar, în timp ce ţinta lor este de 20%, ceea ce înseamnă opt mandate. În Bucureşti candidează printre alţii Călin Popescu Tăriceanu, Bogdan Olteanu, Crin Antonescu, Dan Motreanu. În plus, la congresul de la începutul anului viitor se va alege un nou preşedinte al PNL, iar filiala Bucureşti are o pondere suficient de mare pentru a înclina balanţa în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi.
VICTIMĂ. O victimă
a conflictului dintre cele două grupări este prefectul Capitalei, Cătălin
Deaconescu, un apropiat al lui Orban. Deaconescu a declarat că a fost chemat
ieri la Guvern, unde i s-a spus că va fi demis. Demiterea lui a fost însă cerută
de luni, în Biroul Politic, de Bogdan Olteanu, supărat că prefectul a cerut
Parlamentului anchetă la Monitorul Oficial în chestiunea celor 32 de mii de
buletine de vot lipsă la alegerile locale. Prefectul a fost acuzat că încearcă
să acopere haosul din organizarea alegerilor cerînd Parlamentului să facă
anchete. Deaconescu se gîndeşte însă să atace decizia Guvernului de a-l demite,
pentru că ar fi ilegală, Statutul funcţionarului public prevăzînd că un prefect
nu poate fi schimbat înainte de a împlini un an de la instalare.
SUSŢINĂTORI. Vicepreşedintele Crin Antonescu ne-a declarat că
scorul de la Bucureşti “nu poate fi pus doar în seama lui Ludovic Orban, ci
trebuie asumat politic de întreaga conducere a partidului”. Antonescu a mai
spus că i se pare stranie graba cu care în partid se declanşează o discuţie
despre eşecul de la Capitală, în condiţiile în care liberalii ar fi trebuit să
speculeze înfrîngerea PD-L şi a lui Traian Băsescu. “Nu pot să nu remarc cît
de bine îi serveşte acest lucru lui Traian Băsescu”, a mai declarat Antonescu. Monica Iordache Apostol
Rezultate
PSD a obţinut cele mai multe mandate de consilieri judeţeni
– 436, fiind urmat de PD-L cu 434, potrivit rezultatelor finale date publicităţii
ieri de Biroul Electoral Central (BEC), după repetarea alegerilor la Ştefăneşti
şi Vidra. Pe locurile următoare se situează PNL – 289, UDMR – 89, Partidul
Civic Maghiar –19, PC – 16, PRM – 12, Alianţa pentru Timiş – 10, FDGR – 9,
Alianţa PNL-PNŢCD – 6, PNDC, PNG-CD şi Alianţa Românească pentru judeţul
Covasna, cîte 5, şi PNŢCD – 2. PSD conduce ca număr de preşedinţi de consilii
judeţene, în cele 41 de judeţe – 17, urmat de PD-L – 14, PNL – 5, UDMR – 4.
FDGR deţine preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu. PSD a obţinut şi cele mai
multe mandate de consilieri locali – 12.137, urmat de PD-L – 11.129 de mandate,
PNL – 8.529 de mandate, UDMR – 2.195 de mandate, PC – 1.398, PNG-CD – 1.203 şi
PRM – 1.090 de mandate. Şi la primari PSD şi-a adjudecat cele mai multe funcţii
în teritoriu – 661 de mandate. PD-L a reuşit să obţină 473 de fotolii de
primar, PNL – 355 şi UDMR – 148, PC – 10, FDGR – 8, PNDC – 7, PCM – 6, PRM – 3,
PNŢCD – 1.
Cheltuieli PD-L
PD-L a cheltuit o sumă-record la aceste alegeri locale, potrivit declaraţiei făcute Autorităţii Electorale Permanente doar pentru primul tur de scrutin. Potrivit documentului publicat ieri de CityNews, democrat-liberalii recunosc oficial că ar fi cheltuit 17.261.220 RON, echivalentul a 4,7 milioane de euro. Recordul e legat de sumele pe care partidele le declară de obicei. Ca şi la europarlamentare, cheltuielile PD-L depăşesc veniturile cu peste 3 milioane RON. Astfel, PD-L declară venituri de 14.239.851 lei, din care 10.749.303 lei proveniţi din buzunarul propriu al partidului (sold, casa/bancă), adică 2,6 milioane din cotizaţii şi 7,5 milioane din donaţii obişnuite. Donaţiile specifice campaniei ar fi doar de 3,1 milioane de lei, la care se adaugă şi 185.262 lei donaţii în bunuri. Suma cea mai mare – 7,6 milioane de lei – s-a dus pe tipărituri şi alte materiale promoţionale, 3,8 milioane de lei pe publicitate în presă, 3,4 milioane pe publicitate stradală (aproape un milion de euro), iar pe sondaje şi consultanţă, doar 132.364 lei (respectiv 36.000 de euro). Mandatarul financiar al PD-L mai declară sume neachitate de 3,5 milioane de euro.
- Oana Stancu
Rezultatul alegerilor, analizat în PC
Biroul Politic Central al PC va face vineri analiza rezultatelor partidului la alegerile locale din această lună şi va decide măsurile care trebuie luate pentru filialele cu rezultate slabe. “Personal, cred că sînt necesare şi vor fi luate chiar şi măsuri sancţionatorii acolo unde trebuie”, a spus purtătorul de cuvînt al PC Bogdan Ciucă (foto). El a mai spus că pensionarii rămîn prioritatea conservatorilor şi a subliniat că PC va face toate demersurile pentru ca Parlamentul să adopte o serie de iniţiative legislative, propuse de parlamentarii conservatori, în sprijinul acestora. Ciucă a mai arătat, de asemenea, că PC este total nemulţumit de decizia BEC cu privire la cazul Ştefăneşti, unde a fost numit primar un candidat care a pierdut alegerile în turul doi, pentru că cel care a cîştigat murise în ziua scrutinului. Ciucă a mai menţionat şi că este necesară revizuirea legii de funcţionare a Biroului Electoral Central, în cadrul căruia se iau numai decizii politice, pentru ca pe viitor să se evite noi cazuri Ştefăneşti.
IPOTEZĂ DE LUCRU. La rîndul său, deputatul PC Vlad Hogea a menţionat
că partidul din care face parte are ca ipoteză de lucru organizarea unui
referendum la Ştefăneşti cu tema reluării alegerilor locale. “Noi şi PSD am
votat în BEC împotriva hotărîrii ca cel care a pierdut în faţa alegătorilor să
fie proclamat primar. Scorul a fost foarte strîns, 10-8, dar s-a votat
politic. BEC a răsturnat voinţa electoratului de acolo, iar cel mai bun lucru,
pentru a fi respectată voinţa locuitorilor din Ştefăneşti, ar fi organizarea
unui referendum local. Deocamdată nu am luat o hotărîre în forurile de
conducere ale partidului cu privire la acest subiect, dar vom analiza această
soluţie, pentru că nu există nici o cale de a contesta deciziile BEC în alte
instanţe”, a spus Hogea.
- Dana Piciu
BEC a anulat turul al doilea la Sascut
Biroul Electoral Central a decis ieri anularea celui de-al doilea tur al alegerilor desfăşurat în localitatea Sascut, judeţul Bacău, urmare a unei sesizări a PSD privind producerea de fraude electorale, a declarat reprezentantul PC în BEC, Vlad Hogea.
Votul în BEC în favoarea acestei decizii a fost de 16 la 2. În cel de-al doilea tur de scrutin organizat la Sascut s-au confruntat Cristinel Bostan (PIN) şi primarul în funcţie Ioan Răuţă (PSD), iar candidatul PIN a cîştigat alegerile la o diferenţă de cinci voturi faţă de primarul în funcţie. În urma rezultatului votului, PSD a făcut mai multe contestaţii la Biroul Electoral Judeţean, reclamînd fraudarea alegerilor cu ajutorul urnei mobile.
Al doilea tur al alegerilor din Sascut va fi repetat la 29 iunie, în aceleaşi condiţii ca şi scrutinul organizat duminică, a anunţat purtătorul de cuvînt al BEC, Marian Muhuleţ.