Ordonanţa de urgenţă 13, ţinută în viaţă pe aparate

Soarta controversatei Ordonanţe 13, abrogată de Guvernul Grindeanu la presiunea străzii, a stârnit dezbateri aprinse pe scena politică. În vreme ce liderii Opoziţiei avertizează că efectele OUG13 ar putea intra oricând în vigoare, “juriştii” de casă ai PSD dau asigurări că adoptarea Ordonanţei 14 este suficientă, nemaifiind nevoie de o lege separată pentru respingerea OUG13 în Parlament. Specialiştii în drept constituţional par să le dea dreptate social-democraţilor, deşi în Parlament există precedentul respingerii prin lege a unei ordonanţe deja abrogate.

Liderii PNL şi USR au cerut în Parlament discutarea la pachet a celor două ordonanţe de urgenţă ale guvernului, 13 şi 14, pentru a se înlătura orice dubiu legat de o posibilă tentativă a PSD de a resuscita efectele ordonanţei 13. Demersul Opoziţiei s-a lovit de refuzul categoric al majorităţii PSD-ALDE, astfel că celebra OUG13 a rămas o temă separată în Comisia juridică a Senatului după adoptarea OUG14 în camera superioară. Subiectul Ordonanţei 13 va fi dezbătut marţea viitoare, însă liderul senatorilor PSD Şerban Nicolae susţine că nu poate garanta respingerea acesteia în Parlament. Un alt senator PSD, Paul Stănescu, liderul filialei Olt, a anunţat miercuri că prevederile controversatei OUG13 vor fi transpuse într-un nou proiect de lege care va fi depus în curând în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, de altfel, în ultima zi de mandat a fostului ministru al Justiţiei Florin Iordache, care apucase să trimită către CSM un proiect de lege copiat aproape integral din ordonanţa 13. Iniţiativa a fost retrasă însă după o bâlbă a ministerului, iar subiectul a rămas deocamdată în aer. Celălalt jurist de casă al PSD, Eugen Nicolicea, susţine că ordonanţa 13 nici măcar nu mai trebuie respinsă printr-un proiect de lege în Parlament, pe motiv că ordonanţele abrogate de Guvern nu mai pot face obiectul unei legi de adoptare sau respingere în Parlament.

Ce spun constituţionaliştii

Dincolo de tensiunile de pe scena politică, cheia impasului legislativ se regăseşte, mai degrabă, în studiile de specialitate din domeniul dreptului constituţional şi mai puţin în gargara mediatică a inflaţiei de “părerologi”. Astfel, constituţionalistul Ioan Vida, fost preşedinte al Curţii Constituţionale (2004-2010) şi unul dintre autorii Constituţiei României, susţine că "ordonanţele abrogate sau cele care au ieşit din vigoare, ca urmare a ajungerii la termen, nu mai pot face obiectul unei legi de aprobare sau de respingere. Prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, care se referă la aprobarea sau respingerea ordonanţelor, au în vedere doar ordonanţele existente, cele care sunt în vigoare, nu şi pe cele inexistente, ale căror efecte juridice au încetat. În opinia noastră, Parlamentul poate respinge orice, în afara neantului; ceea ce nu există nu poate fi nici acceptat, nici respins prin lege”. Explicaţia apare în lucrarea “Legistica formală. Introducere în tehnica legislativă”, semnată Ioan Vida, şi poate reprezenta cheia dezbaterii din jurul OUG13, o ordonanţă abrogată deja de Guvern.

De aceeaşi părere sunt şi profesorii de drept constituţional Ioan Muraru şi Sabina Tănăsescu, în lucrarea “Constituţia României, comentariu pe articole”. Sabina Tănăsescu este în prezent consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, în vreme ce Ioan Muraru a fost judecător la Curtea Constituţională şi fost Avocat al Poporului până în 2011. "Aceste dispoziţii au în vedere doar ordonanţele existente, cele care sunt în vigoare, nu şi pe cele ale căror efecte juridice au încetat pentru că au fost adoptate sau abrogate de Parlament. De altfel, examinarea unei ordonanţe abrogate sau care a ieşit din vigoare ca urmare a ajungerii la termen este lipsită de sens şi sub aspectul consecinţelor sale", arată cei doi constituţionalişti.

CITAT: Liviu Dragnea, preşedinte PSD

Am discutat cu preşedinţii comisiilor juridice ale celor două Camere şi am decis să ducem procesul până la capăt. Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare.

CASETĂ:

“Neantul” a mai fost reglemantat

În ciuda teoriei, în România există precedente în care Parlamentul a adoptat legi de respingere pentru ordonanţe deja abrogate de Executiv. De exemplu, ordonanţa 73 din 1999 a fost abrogată prin ordonanţa 7 din 2001, însă a fost respinsă şi printr-un proiect de lege, un an mai târziu, prin Legea 296 din 2002. În acest caz, a fost vorba de o ordonanţă simplă, şi nu una de urgenţă, însă diferenţa dintre cele două tipuri de acte normative este irelevantă din punct de vedere al parcursului legislativ.

Contestaţii împotriva OUG14 pe bandă rulantă

Incertitudinea de pe scena politică în legătură cu soarta Ordonanţei 13 le-a permis inculpaţilor să atace în instanţă Ordonanţa 14, în speranţa că aceasta va fi anulată sau suspendată de judecători. În acest caz, în lipsa unei legi pentru respingerea OUG13, modificările legislaţiei penale ar putea intra în vigoare. Condamnată în 2016 la trei ani şi două luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, Luiza Căzănescu a atacat în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti prevederile OUG 14. Femeia a fost prezentă la dezbaterea privind graţierea şi modificarea Codurilor penale, organizată de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, cerându-i acestuia să fie “bărbat de stat” şi să nu retragă celebra Ordonanţă 13. Pe de altă parte, fostul deputat PNL Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu, a cerut luni Curţii de Apel Bucureşti să sesizeze Curtea Constituţională în cazul OUG 14, arătând că prin acest act normativ i se încalcă dreptul la apărare. Instanţa a rămas în pronunţare în acest caz. De asemenea, fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, a cerut suspendarea şi anularea OUG14 la Curtea de Apel Constanţa. Fostul edil este judecat pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Paul Stănescu, senator PSD: Eu cred şi sunt convins că în Parlament tot ce a fost în Ordonanţa 13, conţinutul acelei ordonanţe sigur că se va transpune în lege, pentru că aţi văzut ce se întâmplă la Curtea de Apel Alba, la Curtea de Apel Cluj, justiţia nu poate să funcţioneze.