x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Parlamentarii, rămaşi fără bani de hotel, puşi să stea cu chirie. Unii se plâng că nu vor mai putea să "socializeze", alţii că valul de chiriaşi va scumpi piaţa

Parlamentarii, rămaşi fără bani de hotel, puşi să stea cu chirie. Unii se plâng că nu vor mai putea să "socializeze", alţii că valul de chiriaşi va scumpi piaţa

16 Ian 2013   •   16:39
Parlamentarii, rămaşi fără bani de hotel, puşi să stea cu chirie. Unii se plâng că nu vor mai putea să "socializeze", alţii că valul de chiriaşi va scumpi piaţa
Sursa foto: Karina Knapek/Intact Images

Bugetul Parlamentului României în 2013 nu se va mări faţă de cel de anul trecut, chiar dacă numărul de parlamentari cu 118 persoane, motiv pentru care senatorii şi deputaţii vor trebui să se descurce cu mai puţini bani. Tăierile vizează, în principal, cheltuielile de cazare ale parlamentarilor. Astfel, în loc de 7.500 de lei pe lună pentru cazare, deputaţii şi senatorii vor trebui să se descurce cu 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că mulţi dintre ei nu-şi vor mai permite să locuiască la hotel, aşa cum o făceau până în prezent.

Vestea a fost primită cu stoicism de unii parlamentari, care susţin că cei 4.000 de lei pot acoperi chiria şi cheltuielile de întreţinere pe timp de o lună, într-o garsonieră sau într-un apartament din Bucureşti. Alţii spun, însă, că nu vor să renunţe la hotel, pentru că le place "să socializeze" şi se simt în siguranţă acolo, propunându-se ca parlamentarii să negocieze scăderea preţurilor de cazare cu hotelierii. Aleşii nu se tem doar de nesiguranţa traiului la bloc, dar susţin şi că valul de senatori şi deputaţi care îşi vor căuta o locuinţă cu chirie va duce la creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară.

Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Marian Neacşu, a declarat pentru mediafax.ro că lunea viitoare social-democraţii vor stabili ce opţiuni de cazare au, luându-se în calcul negocieri cu hotelierii, pentru scăderea tarifelor.

"De tot ce înseamnă procedură de cazare, dacă va exista o procedură de cazare, nu se mai ocupă Camera. Că se vor face la grup, în formă organizată, că se vor organiza colegii deputaţi într-o altă formulă, probabil că aşa va fi. Nu se poate face o negociere până când nu există cifre definitive", a spus Neacşu, adăugând că deputaţi social-democraţi care s-au angajat să discute cu hotelierii nu au fost "entuziaşti".

Printre motivele pentru care parlamentarii nu vor să renunţe la hotel se numără "puterea obişnuinţei" sau "siguranţa" şi serviciile oferite.

"Eu cred că dacă vor fi foarte mulţi senatori care vor dori să rămână cazaţi la hotel. Se va decide la nivelul fiecărui grup parlamentar – ca el să negocieze pe grup. Însă nimic nu împiedică un parlamentar să-şi negocieze la un hotel sau la o casă, la o pensiune. Eu am stat opt ani la hotel, prefer să stau la hotel, dar în condiţiile în care suma respectivă nu îmi va permite să stau la hotel o să-mi caut o gazdă", a declarat chestorul Senatului, Ioan Chelaru, adăugând că îi place la hotel din "puterea obişnuinţei", dar şi pentru "curăţenia, zona păzită, sigură".

Părăsirea hotelurilor ar trebui să aibă loc după 1 martie, când expiră contractele de cazare, astfel că parlamentarii mai au la dispoziţie cel puţin o lună pentru a se gândi dacă acoperă diferenţa din buzunar sau îşi caută o locuinţă mai ieftină.

Borbely: "Exista un proiect de construire a unui hotel pentru parlamentari"

Deputatul UDMR Laszlo Borbely se numără printre cei care, cel mai probabil, vor trebui să părăsească hotelul pentru o locuinţă închiriată. Deşi Borbely spune că se poate asigura o cazare decentă cu 4.000 de lei pe lună, acesta s-a arătat nemulţumit că ideea mai veche de a se construi un hotel destinat doar parlamentarilor nu a fost implementată.

"Eu am o vechime în Parlament. În 1991, când era preşedinte al Camerei Dan Marţian, îmi amintesc că exista un proiect de construire a unui hotel pentru parlamentari, cineva ar trebui să adune cât economiseam de atunci, dacă se realiza. Eu însumi am propus în 2008, când am predat două blocuri cu 120 de apartamente, lângă Parlament, să se facă acolo cazarea, dar nu s-a agreat ideea", a spus Borbely, citat de mediafax.ro.

La rândul lor, UDMR-iştii Mate Andras şi Laszlo Attila spun că suma de 4.000 de lei este suficientă pentru cazare însă se plâng de faptul că valul de parlamentari care îşi vor căuta casă cu chirie va duce la creşterea preţurilor, alungarea din hoteluri lipsindu-i şi de posibilitatea de a "socializa".

"Cred că se poate locui cu chirie în Bucureşti, iar suma oferită, de 4.000 de lei pe lună, este suficientă, un parlamentar se poate descurca cu aceşti bani să îşi închirieze o garsonieră sau un apartament. Eu sunt mulţumit cu aceşti bani", a spus Mate Andras, arătând însă şi reversul medaliei. "Cred că se va influenţa preţul pieţei, există acest risc", a adăugat el.

Senatorul Laszlo Attila spune, însă, că nu vrea să stea cu chirie, ci la hotel. "Eu sunt la primul mandat şi optez pentru hotel, să fiu împreună cu mai mulţi colegi, să socializez, să-i cunosc. Cred că poate fi făcut un efort pentru a se negocia cu hotelierii, este vorba, totuşi, de parlamentarii unei ţări", a spus Laszlo pentru mediafax.ro.

Ceva mai panicat s-a arătat deputatul PNL, Mihăiţă Calimente, preşedintele Comisiei parlamentare SIE, care a precizat că nu va da nimic din propriul buzunar pentru a rămâne cazat la hotel.

"Eu din propriul buzunar nu sunt dispus să dau nimic. Eu nu am altă sursă de venit, trăiesc numai din salariu, nu am activităţi economice, nu am ONG-uri", a spus Calimente, care vrea totuşi să se negocieze cu hotelurile pentru scăderea preţurilor.

Parlamentarii vor primi cei 4.000 de lei pentru cazare în baza unei declaraţii pe proprie răspundere că nu deţin locuinţe în Bucureşti. Alte propuneri de tăiere a cheltuielilor, care vor fi discutate luni, prevăd limitarea deplasărilor în teritoriu la un singur drum dus-întors pe săptămână, fie cu avionul, fie cu maşina. În cazul deplasărilor cu automobilul, limita va fi de 7,5 litri de benzină consumaţi la suta de kilometri.

În ceea ce priveşte deplasările cu automobilele în Bucureşti, se ia în calcul fie renunţarea la decontarea benzinei, fie decontarea acesteia doar dacă parlamentarul va suporta cheltuielile de întreţinere şi reparaţie ale automobilului.

De asemenea, se ia în calcul tăierea diurnelor deputaţilor, care în prezent reprezintă 1,2% din valoarea indemnizaţiei. 

×