Camera Deputaţilor a scos la concurs cinci posturi de agent de curăţenie, iar printre condiţiile de angajare se numără una care n-ar putea fi îndeplinită de mulţi dintre aleşii poporului. Asta pentru că datul cu mopul pe holurile Parlamentului necesită un cazier judiciar curat ca lacrima, un lux pe care nu şi-l permit nume grele din politica românească.
Camera Deputaţilor angajează cinci muncitori care să se ocupe de curăţenie, însă condiţiile de participare la concurs sunt absolut draconice, dacă este să le comparăm cu standardele care trebuie îndeplinite pentru a candida la un fotoliu de senator sau deputat. Astfel, cine vrea să şteargă praful şi să dea cu aspiratorul în Casa Poporului are nevoie de un cazier judiciar imaculat, fără niciun fel de antecedente penale. Condiţia este una care n-ar putea fi îndeplinită de mulţi dintre aleşii poporului, nu puțini dintre ei fiind condamnaţi definitiv în diferite cazuri de corupţie. Cele cinci posturi vacante de agent de curăţenie sunt pe perioadă nedeterminată, iar concursul va avea loc pe 24 august (proba scrisă) și pe 6 septembrie (proba orală). Mai mult, în cadrul probei orale candidații vor susține și o testare a abilităților practice, se arată într-un anunţ postat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Tot acolo se regăsesc şi condiţiile care trebuie îndeplinite de eventualii candidaţi: trebuie să fie cetăţeni români, să cunoască limba română, să aibă 18 ani împliniţi, să fie apţi din punct de vedere medical, să fi absolvit cel puţin studiile generale, să deţină un certificat de calificare pentru agent de curăţenie şi, mai presus de toate, un cazier judiciar fără antecentente penale. Viitorii agenţi de curăţenie au şi bibliografie pentru concurs. Trebuie să cunoască Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi Legea 307/2006 privind asigurarea împotriva incendiilor.
Discriminare între funcţii
Culmea este că tocmai la şefia Camerei Deputaţilor, instituţie care le cere agenţilor de curăţenie un cazier imaculat, se află o persoană condamnată la închisoare cu suspendare. Liderul PSD, Liviu Dragnea, şeful deputaţilor, are la activ o condamnare definitivă la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”, dictată în aprilie 2016, şi este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual în dosarul „DGASPC Teleorman”, aflat pe rolul ÎCCJ. Nici deputatul PSD Cătălin Rădulescu n-ar îndeplini condiţiile pentru a da cu mopul pe holurile Parlamentului. Deputatul AKM a fost condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare cu acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Condamnaţii reabilitaţi ar putea face parte şi din Guvern, potrivit unui proiect de Cod Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării.
Legislatura trecută (2012-2016), 13 parlamentari au fost condamnaţi definitiv, 16 au fost arestaţi sau anchetaţi de procurorii DNA, iar 6 au fost declaraţi incompatibili