Parlamentarii, verificati ca la Interpol

La aproape un an de la intrarea in vigoare a Legii anticoruptie, societatea civila le pregateste o surpriza parlamentarilor romani. O agentie va verifica daca alesii nostri au business-uri si in afara tarii.

Puterea de la Bucuresti porneste din nou motoarele pentru modificarea legilor anticoruptie, iar parlamentarii romani vor fi verificati daca au business-uri si in afara tarii. Dupa o lunga letargie, Guvernul anunta o lege a ilicitului, deschiderea pusculitelor parlamentarilor si luarea la bani marunti a conflictului de interese. Societatea civila va avea grija ca toata ofensiva sa nu ramana doar pe hartie. Institutul pentru Politici Publice, care a scos la lumina acum trei saptamani lista parlamentarilor incompatibili, a hotarat sa faca investigatii pe cont propriu.

Astfel, declaratiile de inocenta ale deputatilor si senatorilor cu pricina si ale intregului efectiv parlamentar vor fi verificate de profesionisti europeni. Este vorba de o agentie de „intelligence economic" cu care IPP a semnat zilele acestea un contract si ale carui rezultate vor fi facute publice in campania electorala.

Coordonatorul proiectului, Adrian Moraru, arata ca institutia respectiva - al carei nume este tinut secret deocamdata - ii va da in cercetare pe parlamentarii romani in toata Europa pentru a verifica daca acestia nu au business-uri si in afara tarii. Vor fi dati in vileag si partenerii lor pentru ca electoratul sa afle in ce combinatii lucreaza alesii si care sunt „increngaturile" afacerilor lor.

Pentru completarea imaginii vor fi date publicitatii si datoriile firmelor la care deputatii si senatorii sunt actionari majoritari. „Noi credem ca mai sunt si alte persoane aflate in conflict de interese, dar care nu au declarat acest lucru profitand de faptul ca nimeni nu face nici o verificare", arata Adrian Moraru, facand referire la lista celor 11 parlamentari care apareau drept incompatibili in luna martie pe site-urile Legislativului. De aceea agentia partenera a IPP ii va da in cercetare pe toti deputatii si senatorii Romaniei, chiar daca se declara curati ca lacrima.

Conflictul de interese

Lansata de seful statului cu mai bine de un an in urma, ofensiva declararii conflictelor de interese ale demnitarilor a iritat partidul de origine al lui Ion Iliescu, dar i-a adus simpatie publica presedintelui tarii. Acesta le-a cerut parlamentarilor sa renunte la toate functiile de conducere - vestitele AGA si CA - atat din societatile de stat, cat si din cele private. In elanul sau populist, legea nu a rezolvat insa in mod real conflictul de interese, reusind doar sa arunce o lumina proasta asupra afacerilor de orice tip. Motor al orcarei economii, business-ul privat trebuia sanctionat in raport cu parlamentarii numai daca acesta prospera de pe urma contractelor dubioase (mijlocite de alesi ) cu statul, stiut fiind ca marea coruptie este legata in special de banii bugetari. In plus, reatragerea deputatilor si a senatorilor din Consiliile de Administratie ale unor societati in care au ramas actionari majoritari - deci cu maxima putere de influenta - nu elimina in fapt conflictul de interese.

Lege incalcata

Chiar stramba fiind, legea a fost incalcata de trei senatori si opt deputati pe care Institutul de Politici Publice, Fundatia pentru o Societate Deschisa si Centrul de Resurse Juridice i-au „incriminat" la sfarsitul lunii trecute. Deputatul PSD Iosif Armas se numara printre ei si spune insa ca a fost victima neatentiei unei functionare de la Secretariatul General al Camerei care nu a remarcat ca in dosarul sau erau si actele de retragere din board-ul celor sapte firme cu care figura in topul listei. „A fost o greseala, o tampenie ! Eu m-am retras inca de anul trecut din acele societati, care sunt toate private, dar fata de la SGG nu s-a uitat in tot dosarul meu. Ce sa fac ? N-o sa o dau in judecata!", ne-a declarat Iosif Armas.

Justificari

La fel sustine si fostul peremist Ilie Neacsu, care s-a retras din CA al societatii Universul SA din iunie anul trecut. Mai virulent, deputatul PRM Eugen Plesca si-a pigmentat formularul oficial cu remarci furioase: „Am refacut declaratia pentru a explica unor prosti ce nu mai au loc de mine (...) jalnici delatori, jalnici difuzori!", subliniind faptul ca a demisionat tot in iunie anul trecut din fruntea societatii Recorom.

Declaratii refacute

Deputatii UDMR Iuliu Vida si Pecs Francisc au refacut declaratiile luna trecuta aratand ca acum sunt doar actionari la Silcotub si BRD, respectiv Sum Nova Invest Satu-Mare. La fel a procedat si senatorul PNL, Dan Avram, care a ramas doar actionar la trei societati pe actiuni: General Invest, Transport Public si Banca Transilvania. Celebrul Trita Fanita a exagerat precizand luna trecuta ca este „actionar fara remunerare" la firmele sale. Nici unul dintre cei mentionati, care declara ca au aparut din greseala pe pagina de Internet a Parlamentului ca fiind „conflictuali" nu explica insa de ce nu s-au sesizat in legatura cu acest lucru timp de un an, pentru a corecta eroarea.

MIRELA IAMANDI

---

Inovatiile Ministerului Justitiei

Dupa o prima vizita pe care a facut-o la Bruxelles, noul ministru al Justitiei, Cristian Diaconescu, a venit cu ambitii mari legate de lupta cu coruptia. Asa incat in paralel cu „ploaia de arestari" - din care pestii mari inca lipsesc - in aceasta perioada cetatenii pot vedea pe site-ul ministerului planurile de modificare a pachetului anticoruptie. La capitolul conflictului de interese, Diaconescu preconizeaza ca prefecturile, consiliile judetene si sefii de institutii sa desemenze funtionari care sa verifice exactitatea din declaratii. In plus, avocatii parlamentari sunt taiati de la dreptul de a pleda pe perioada mandatului. La toate se adauga un Hot-line guvernamental la care demnitarii sa poata fi „turnati" de oricine atat in privinta averilor lor, cat si a conflictelor de interese.

Declaratiile de avere

Si Guvernul a manifestat o neobisnuita deschidere pentru imbunatatirea legii privind declararea averilor demnitarilor, pentru care opozitia lupta deja printr-un proiect care prevede includerea si a colectiilor de arta de peste 10.000 de euro la bunuri de declarat si instituirea unei comisii care sa verifice averile la sesizarea oricui. Ministrul Justitiei pledeaza si el pentru crearea unor institutii apelabile de catre oricine (chiar cu pastrarea anonimatului) care sa verifice averile demnitarilor si mai apoi sa porneasca procedura juridica prin sesizarea Comisiei de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie. Aflata deja pe piata, aceasta comisie nu s-a miscat pana acum, fiind un organism greoi care reactioneaza numai la sesizarea ministrului Justitiei sau a procurorului general.

In plus, puterea anunta o lege a ilicitului conform careia averile nejustificabile vor fi impozitate cu 90%. Transant, Partidul Umanist propune confiscarea averilor ilicite, si o ia inaintea Guvernului depunand din nou in Parlament proiectul sau de lege privind confiscarea averilor dobandite ilicit, pe care majoritatea PSD l-a respins in septembrie anul trecut. „Legea privind controlul averilor care nu au fost dobandite in mod licit" este o varianta revizuita a proiectului depus in octombrie 2002 la Camera Deputatilor, care o completeaza pe precedenta cu date privind destinatia banilor si a bunurilor ce vor fi recuperate. Autorul proiectului opozitiei, presedintele executiv al PD, Emil Boc, nu este nici el de acord cu propunerea Executivului.

„Inseamna o incurajare a furtului, ceva de genul: «Fratilor, furati! Ca 10% ramane la voi si 90% la noi". El prefera confiscarea pentru averile ilicite si crede, in general, ca deschiderea Guvernului pe aceasta tema este doar „o reactie la presiunile europene, la cele trei cuvinte magice rostite de Emma Nicholson la Bucuresti („coruptie, coruptie, coruptie"), o solutie prin care ideile opozitiei vor fi din nou absorbite in legile Guvernului care, din orgoliu, le-a neglijat ani intregi".

Alesii au actiuni in 700 de firme

Studiile facute de Institutul pentru Politici Publice, pe baza declaratiilor de avere, arata ca partidul cu cei mai multi bogati este PSD. Cei mai multi actionari in societati comnerciale are insa PD (38%), urmat de PSD (26%) si PNL (23 %), cel mai mic procentaj fiind inregistrat de PRM (8%). In privinta conflictului de interese, „repartizarea" pe partide favorizeaza din nou PSD, 156 dintre cei 227 de parlamentari PSD fiind actionari la diverse firme, banci si societati de asigurare. Din totalul parlamentarilor, indiferent de culoare politica, 61 % detin actiuni, 732 de firme beneficiind de onoarea de a-i avea ca actionari pe deputatii si senatorii romani.