Parlamentul, prins in ofsaid de Cotroceni

Presedintele tarii poate cere Parlamentului reexaminarea unei legi inainte de promulgare. Este un drept constitutional de care presedintele Ion Iliescu a fost nevoit sa faca uz in ultimii patru ani, nemultumit de prevederile unor acte normative adoptate de forul legislativ.

Luni, in prima zi a sesiunii extraordinare, deputatii au primit "cadou" din partea presedintelui Ion Iliescu, pentru reexaminare, Legea de aprobare a ordonantei de urgenta privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta. Astfel, seful statului a cerut ca pe durata starii de asediu sau de urgenta, printre drepturile care nu pot fi ingradite sa se numere si accesul liber la justitie. El cere, totodata, eliminarea muncii fortate, prevazuta in lege ca una dintre masurile luate in starile exceptionale. O alta observatie inaintata parlamentarilor este ca in lege sa se specifice expres ca ordonantele militare nu pot excede limitele stabilite prin decretul de instituire a masurii exceptionale, deoarece, avand puterea de a inlatura anumite legi, este necesar controlul parlamentar. Daca dupa reexaminare forul legislativ o va adopta in aceeasi forma, seful statului va fi obligat sa o promulge.

Nu este prima data cand seful statului returneaza legi Parlamentului spre reexaminare. Deranjant este insa ca, dupa ce sunt pritocite luni sau chiar ani buni in Parlament, aceste legi ies strambe, desi trec pe rand prin comisiile de specialitate si apoi prin plenul Camerei si Senatului. Un exemplu este chiar Legea privind starea de asediu. Actul normativ a fost adoptat de Parlament la sfarsitul sesiunii trecute, parlamentarii aproband de fapt o ordonanta a Guvernului condus de Radu Vasile, data in timpul "mineriadei" de la inceputul lui 1999.

CONTESTATII. Legile pot fi oprite si de Curtea Constitutionala, dar inainte de a merge la promulgare. Intr-o astfel de situatie s-a aflat si legea privind instituirea taxei radio-tv sau cea privind protectia informatiilor clasificate. La sesizarea Opozitiei, legea privind protectia informatiilor clasificate a fost declarata neconstitutionala printr-o hotarare a Curtii Constitutionale, pentru ca a fost adoptata neregulamentar. Dupa ce obiectiile Curtii au fost acceptate de Parlament, proiectul a fost scos din circuitul legislativ, urmand ca in 2002 un altul sa intre in dezbaterea parlamentara si sa fie adoptat.

DREPTURI

"Inainte de promulgare, presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. Daca presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea" - Constitutia Romaniei

2001: SEDIILE PARTIDELOR

La sfarsitul lunii martie, presedintele Iliescu returna Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, una dintre observatiile sefului statului fiind ca se incalca prevederile constitutionale privind dreptul la aparare. O luna mai tarziu, o alta lege facea cale intoarsa de la Cotroceni la Parlament. Era vorba de Legea privind Ordonanta Guvernului 38/1999 pentru modificarea si completarea Legii 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare.

Dupa cateva luni de repaus, Parlamentul este solicitat din nou de presedinte sa revada anumite legi care venisera la Cotroceni pentru promulgare. De data aceasta era vorba despre Legea pentru respingerea Ordonantei de Urgenta privind modificarea unor acte normative referitoare la sistemul de evidenta informatizata a persoanei. Seful statului aprecia atunci ca respingerea Ordonantei de Urgenta 96/2000 nu se justifica atat timp cat noile structuri ce urmeaza sa preia activitatea de evidenta, respectiv Ministerul Administratiei Publice, "nu au fost organizate sau, dupa caz, reorganizate". La scurt timp, presedintele Iliescu a cerut Senatului sa reexamineze ordonanta referitoare la statutul personalului vamal. Au urmat cereri de reexaminare a legii Rompres, fiind sesizate incalcari ale Constitutiei, apoi a Legii privind vanzarea sediilor partidelor. In acest caz, Iliescu aprecia ca aceasta lege ar trebui sa se aplice numai partidelor care se reinscriu in conditiile noii Legi a partidelor si ca este necesar sa se faca trimitere la obligatia de reinscriere in termen de sase luni, prevazuta de noua Lege a partidelor politice.

Si Legea partidelor politice a fost retrimisa Parlamentului de seful statului, pentru reexaminare, el apreciind ca "nu se justifica" cresterea pragului de reprezentativitate de la 10.000 la 50.000 de membri fondatori si a numarului de judete din care acestia provin de la 15 la 21.

2002: PROCEDURA GRATIERII

In iunie, cateva articole din Legea privind gratierea si procedura acordarii gratierii nu primesc "bun de tipar" din partea presedintelui si se cere reexaminarea. Printre motivele invocate este si prevederea conform careia decretul de acordare a gratierii sa contina "conditiile referitoare la situatia personala a comandantului", dispozitie care, in opinia presedintelui, are "nu numai o formulare evaziva, dar este si inutila fata de scopul urmarit de lege, putand, in schimb, genera confuzie si subiectivitate in aplicarea legii". De asemenea, articolul care stabileste ca, in situatia respingerii cererii de gratiere, acest lucru va fi comunicat persoanei care a introdus cererea, in termen de 30 de zile de la depunere, este considerat de seful statului drept neconstitutional. In privinta comutarii pedepsei prin gratiere, in cererea de reexaminare se arata ca, prin abrogarea pedepsei cu moartea, inlocuirea unei sentinte cu o alta mai usoara nu se poate face decat in cazul in care in locul pedepsei cu inchisoarea se aplica o amenda penala. "Or, daca Parlamentul poate, printr-o lege de gratiere colectiva, sa dispuna o astfel de masura, implicit si limitele amenzii penale aplicate, in cazul gratierii individuale, Presedintele Romaniei ar fi pus in situatia sa modifice o hotarare judecatoreasca si sa fixeze si cuantumul amenzii penale, ceea ce contravine separatiei puterilor in stat", se arata in cererea de reexaminare.

2003: LEGEA PRUTEANU

Parlamentul a fost nevoit sa modifice, in martie 2003, la cererea presedintelui Iliescu, Legea societatilor de paza. Dar deputatii au refuzat sa accepte ca SPP sa avizeze constituirea societatilor specializate de paza si protectie care primesc licenta si nici ca SPP sa controleze modul in care garzile de corp respecta prevederile legale. Ei au argumentat ca in cuprinsul legii exista "suficiente prevederi prin care se stabilesc atributiile SPP in materie", apreciind ca "extinderea acestor atributii ar fi de natura a da nastere la abuzuri". Un alt proiect retrimis Parlamentului a fost cel al controversatei Legi pentru protectia limbii romane, initiate de senatorul PSD George Pruteanu. Presedintele Iliescu a cerut eliminarea sanctiunilor din lege, dar Comisia de cultura a Senatului nu a acceptat decat, printr-un amendament propus de George Pruteanu, reducerea la jumatate a amenzilor prevazute initial in textul adoptat de cele doua Camere. Presedintele a mai cerut reexaminarea in Parlament a legii prin care alesii isi acordasera dreptul de a detine pasaport diplomatic si dupa incheierea mandatului. In plus, de acelasi privilegiu ar fi beneficiat si sotii, si sotiile lor, precum si copiii.

2004

Parlamentul a modificat, tot la sugestia lui Iliescu, proiectul de lege privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, cel privind exercitarea profesiei de asistent si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului asistentilor medicali si moaselor din Romania si cel privind exercitarea profesiei de farmacist si organizarea si functionarea Colegiilor Farmacistilor din Romania. Modificarile au vizat inlocuirea conditiei privind domiciliul in Romania cu cea a stabilirii in Romania pentru medici, asistenti medicali, moase si farmacisti.

Presedintele Iliescu a mai trimis Parlamentului pentru reexaminare si Legea institutiilor de spectacole si concerte, dupa ce a avut o intalnire cu reprezentantii sindicatelor din domeniu, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, si deputatul PSD Mihai Malaimare, initiatorul legii. Liderii de sindicat si actritele Ilinca Tomoroveanu si Carmen Tanase au avut obiectii fata de acest proiect de lege din cauza posibilitatii transformarii contractelor de munca pe perioada nedeterminata in contracte pe perioada determinata, acordarii unei libertati mari de actiune concesionarilor spatiilor institutiilor de spectacole si lipsei dreptului la repaus saptamanal de doua zile consecutiv. Observatiile lor au fost transmise Parlamentului.