Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la instalarea la Palatul Victoria, în noiembrie 2019, prin votul Parlamentului României, Guvernul condus de Ludovic Orban sau chiar premierul, ca și persoană îndrituită de lege să formuleze cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională, au formulat nu mai puțin de 31 de atacuri la Curtea Constituțională. Toate aceste sesizări vizează exclusiv acte normative elaborate de Parlamentul României. Cea mai mare parte a acestor acțiuni a fost demarată după declanșarea pandemiei de Covid-19, în starea de urgență și în stările de alertă prelungite, iar luna iulie a reprezentat un vârf al dosarelor înaintate la CCR. Legi organice, legi de aprobare sau de respingere a unor ordonanțe de urgență, legi care vizează transmiterea unor terenuri sau acte normative ce se referă la creșterea nor venituri pentru anumite categorii sociale sau salariale au fost blocate de Guvernul Orban, prin atacuri la Curtea Constituțională. În comparație cu această sarabandă de sesizări, anul trecut, spre exemplu, premierul de atunci a exercitat doar patru atacuri la CCR, iar în 2016, Cabinetul Tehnocrat s-a adresat Curții de 20 de ori în tot mandatul.
Din cele 31 de atacuri exercitate de Guvernul Orban, sub forma excepțiilor de neconstituționalitate sau a unui conflict juridic de natură constituționalitate, doar 12 au fost soluționate, până în acest moment, de către Curtea Constituțională. Judecătorii instanței de Contencios Constituțional au pe rol nu mai puțin de 19 dosare pe care trebuie să le soluționeze în cursul acestei luni, toate inițiate de reprezentanții Palatului Victoria și toate având ca țintă legi elaborate și adoptate, prin vot, de Parlamentul României.
Astfel, în 2 ianuarie 2020, Guvernul Orban a sesizat CCR cu excepție de neconstituționalitate în ceea ce privește legea pentru modificarea și completarea Legii Cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, pe motiv că a fost încălcat principiul bicameralismului parlamentar. Prin această lege de modificare a legii de bază s-a vizat majorarea salariului directorilor Bibliotecii Naționale și Bibliotecii Academiei Române. Curtea Constituțională a admis obiecția și a declarat legea atacată ca fiind neconstituțională în ansamblul ei. În 7 ianuarie, însă, Guvernul a atacat la CCR însăși legea de bază, respectiv Legea 153/2017, pentru că, prin ea, s-au majorat, cu 20 la sută salariile de bază ale angajaților Inspectoratului de Stat pentru Transportul Rutier. Curtea a admis, de asemenea, și această excepție, declarând legea drept neconstituțională în ansamblul său.
În plină stare de urgență, după ce Guvernul Orban a fost repus în funcție, tot prin voința Parlamentului, Executivul a atacat, în data de 1 aprilie 20290, la CCR mai multe articole din legea de modificare și completare al Legii nr, 297/2018, Registrul Național al Publicității Imobiliare. O parte din excepțiile ridicate au fist admise, însă, în mare parte, acțiunea Guvernului a fost respinsă.
Tot în aprilie, când Executivul ar fi trebuit, teoretic, să se lupte cu efectele pandemiei, și-a găsit timp să mai atace la Curtea Constituțională și Legea de aprobare a Ordonanței de Urgență nr. 39/2017, privind acțiunile în despăgubire în cazul încălcării normelor din legislația de concurență, invocând, de asemenea, nerespectarea principiului bicameralismului parlamentar. Și această acțiune a fost admisă de magistrații CCR. Apoi, la 30 aprilie 2020, Guvernul Orban a sesizat, din nou, Curtea Constituțională, cu obiecție de neconstituționalitate în legătură cu articolul I din legea pentru modificarea și completarea Legii Societăților Comerciale nr. 31/1990. De data aceasta, Curtea a respins obiecția, ca neîntemeiată.
Ghimpele din coasta Executivului – legislația privind alegerile locale
Luna mai, în care Guvernul ar fi trebuit să pregătească temeinic măsurile tranzitorii, de la starea de urgență, la starea de alertă, a reprezentat o nouă perioadă de atacuri la CCR. Pe 6 mai, Guvernul a sesizat Curtea cu obiecție de neconstituționalitate asupra legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale, pe motiv că nu Parlamentul, ci Guvernul ar fi trebuit să stabilească acest lucru. CCR a admis din nou contestația.
În data de 20 mai, Executivul condus de Ludovic Orban a mai sesizat CCR cu obiecție de neconstituționalitate a legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 79/2019, privind unele măsuri în domeniul educației și pentru prorogarea unor termene. Este vorba despre faptul că Parlamentul a amendat un proiect de lege al Guvernului și a adoptat o lege de aprobare a respectivei ordonanțe de urgență emise de Guvernul anterior. Și această obiecție a fost admisă.
Mai departe, în 20 mai, Guvernul a mai făcut o sesizare, contestând legea pentru aprobarea OUG 44/2020, privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016 – 2020, precum și pentru unele măsuri privind organizarea alegerilor locale din anul 2020, dar și pentru modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ. Tot atunci, și Parlamentul a contestat OUG 44/2020, în ansamblul ei. Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului, însă a constatat că ambele instituții fundamentale ale statului au acționat, în acest caz, cu încălcarea Constituției.
Atacurile au continuat
Luna iunie a continuat în aceeași manieră. Cinci acte normative emise de Parlament au fost atacate la CCR. Primul, în 3 iunie, a fost o obiecție de neconstituționalitate vizând legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, precum și pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului. Curtea Constituțională a respins acțiunea.
12 zile mai târziu, pe data de 15 iunie, Guvernul a atacat la CCR și legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 48/2020, contestația fiind admisă. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe documentul obiecției din 15 iunie, când Executivul a mai sesizat Curtea cu obiecție de neconstituționalitate pe marginea legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomenele meteorologice nefavorabile. Și această acțiune a fost admisă.
Pe data de 19 iunie, Executivul condus de Ludovic Orban a mai atacat la CCR și legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 10/2017. Dosarul se află în curs de judecare. Iar, pe data de 23 iunie 2020, Guvernul a sesizat Curtea cu obiecție de neconstituționalitate a legii privind respingerea Ordonanței de Urgență nr. 2/2020, privind prorogarea intrării în vigoare a majorării alocațiilor pentru copii. Acțiunea a fost respinsă.
În iulie, “potop” de dosare împotriva Parlamentului
Alte cel puțin 17 dosare, inițiate de Guvernul Orban, au fost înregistrate la CCR, în cursul lunilor iulie și august, dintre care 16 au termene de soluționare luna aceasta. În luna iulie, spre exemplu, Cabinetul Liberal a încercat să blocheze Parlamentul prin sesizarea cu obecții de neconstituționalitate a legii pentru modificarea Legii nr. 51/1995, a legii privind acordarea de măști de protecție pentru cetățenii români de virusul COVID-19 sau a legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene.
Au fost, de asemenea, atacate legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și unele măsuri de urgență; legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului Județului Vrancea, în domeniul public al Județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea; legea pentru aprobarea OUG nr. 72/2020; legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992; legea pentru respingerea OUG 91/2019; legea pentru aprobarea OUG 64/2020; legea pentru aprobarea OUG 31/2020; legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009, precum și pentru modificarea unui articol din Legea 135/2010; Legea pentru aprobarea OUG 69/2020; legea pentru transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” SA, din domeniul public al statului, în domeniul public al Municipiului București; legea pentru trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local Slatina și, nu în ultimul rând, legea privind meșteșugarii tradiționali din România.
Nici Cioloș nu a atins recordul Guvernului liberal la acest “sport”
Luna trecută, Guvernul a redactat a 30-a obiecție de neconstituționalitate, în doar zece luni, a unor acte normative ale Parlamentului. Este vorba despre atacarea legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în 2017. Sesizarea a fost depusă în data de 17 august 2029 și are termen de soluționare la Curtea Constituțională în data de 15 septembrie.
Premierul Ludovic Orban a sesizat CCR și cu un conflict juridic de natură constituțională, generat de depunerea, înregistrarea și citirea moțiunii de cenzură în timpul sesiunii extraordinare a Legislativului. Moțiunea nu a întrunit cvorumul necesar pentru a fi supusă la vot. Acțiunea a fost făcută în 21 august și, până în prezent, nu a primit termen pentru soluționare.
În comparație cu războiul pe care Guvernul PNL îl duce, de la preluarea mandatului, cu Parlamentul României, inclusiv prin atacuri la Curtea Constituțională, în timpul mandatului Vioricăi Dăncilă la Palatul Victoria, CCR a fost sesizată doar de patru ori și niciodată cu acțiuni îndreptate împotriva legislativului. Toate acțiunile au vizat conflicte juridice de natură constituțională în legătură cu fapte ale președintelui României sau ale puterii judecătorești.
În anul 2017, au existat două sesizări de neconstituționalitate a unor acte ale Parlamentului, inițiate de Guvernul Grindeanu.
Practica Guvernului Orban folosită în războiul politic a depășit-o, așadar, chiar și pe cea a Executivului Tehnocrat, condus de Dacian Cioloș, care, în mandatul de un an, a sesizat CCR de 20 de ori.
Anterior, în 2015, sub Guvernul Ponta, Executivul a avut doar două astfel de acțiuni la Curtea Constituțională. În anul 2013, au existat 15 astfel de acțiuni.
Curtea Constituțională, “ciuca bătăilor” lui Ludovic Orban
Apetența Executivului liberal, condus de Ludovic Orban, de a cere sprijinul Curții Constituționale, în lupta sa politică pe care o duce cu Parlamentul României, pare cu atât mai stranie cu cât premierul a avut, în ultimele luni, mai multe ieșiri publice prin care a atacat dur și nepermis, într-o societate democratică, instanța de contencios constituțional, pe care a acuzat-o se servilism față de PSD și de faptul că este neeuropeană.
În 18 iunie 2020, Orban declara că “am anunțat că după alegeri vom pregăti o propunere de modificare a CCR. Este clar că trebuie schimbată și, din păcate, sunt necesare schimbări ale prevederilor de la nivel constituțional și vom pregăti o modificare astfel încât să punem Curtea Constituțională în cadrul constituțional, să determinăm un comportament corect al Curții Constituționale. Au existat multe decizii în ultima vreme care au creat impresia despre Curtea Constituțională că este o filială a PSD”.
La 4 iulie 2020 premierul cerea populației să nu țină cont de deciziile Curții. “E cererea, recomandarea, rugămintea mea către toti cetățenii să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale, să acționeze responsabil, ca până acum și chiar dacă va exista o perioadă până va exista o lege, aici depinde și de Parlament".
În 7 mai 2020, același prim-ministru, vorbind despre declararea ca neconstituționale a amenzilor aplicate în timpul stării de urgență, declara: “decizia CCR mi se pare o decizie anticonstituţională, împotriva ordinii de drept, dată în favoarea celor care, minoritate evidentă fiind, care nu au respectat regulile, câteva zeci de mii de români, şi dată în dispreţul milioanelor de români care au respectat regulile, s-au comportat responsabil şi au contribuit la menţinerea în nişte limite rezonabile a răspândirii coronavirusului".
Iar, în 5 mai 2020, după ce CEDO i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi, iar Guvernul nu a găsit de cuviință să-și exercite calea de atac prevăzută de lege, Orban preciza: “Curtea Constituţională s-a compromis, prin propriile decizii luate care încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest fapt afectează grav credibilitatea uneia dintre cele mai importante instituţii ale statului român, iar de acest lucru se fac responsabili judecătorii CCR care au hotărât că pot decide în locul preşedintelui României”.
