Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul condus de Ilie Bolojan a pus în dezbatere publică proiectul de lege care limitează sever cumulul pensiei cu salariul în instituțiile statului. Noua regulă vizează exclusiv beneficiarii pensiilor speciale și ai pensiilor militare, iar cei care vor să rămână în activitate trebuie să accepte o reducere drastică a pensiei. Documentul a fost publicat de Ministerul Muncii, iar modificările figurează în articolul VI al proiectului legislativ.
Guvernul Bolojan propune oficial oprirea cumulului dintre pensie și salariu pentru angajații plătiți din fonduri publice, atunci când este vorba despre pensii de serviciu sau pensii militare. Proiectul de lege, publicat sâmbătă pe platforma Ministerului Muncii, introduce reguli stricte pentru toți cei care activează în instituții ale statului și beneficiază de aceste tipuri de pensii, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Potrivit articolului VI din proiect, personalul plătit din fonduri publice sau angajat în companii, regii și societăți unde statul este acționar majoritar poate continua activitatea doar cu acordul anual al angajatorului și numai până la vârsta de 70 de ani, în situația în care a primit decizie de pensionare pentru limită de vârstă, pensie militară sau pensie de serviciu. Proiectul precizează textual:
„Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii - Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (...), poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, se arată în document.
O noutate importantă este că beneficiarii pensiilor speciale sau militare care vor să rămână angajați în sistem vor trebui să accepte o diminuare a pensiei cu 85%. Proiectul subliniază:
„Persoanele beneficiare de o pensie de serviciu, respectiv pensie stabilită în sistem militar pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.”
Regula se aplică inclusiv celor reîncadrați pe baza unui nou contract de muncă sau raport de serviciu. Iar instituțiile publice trebuie să acționeze rapid: în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii, angajatorii sunt obligați să înceteze contractele pensionarilor care nu își exprimă opțiunea de a rămâne în activitate conform noilor condiții.
„În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ordonatorii de credite/angajatorii (...) au obligația de a înceta de drept contractele de muncă (...) ale pensionarilor care nu și-au exprimat opțiunea prevăzută la alin.(2).”
Recalcularea pensiei se va face de către casele de pensii, începând cu luna următoare depunerii opțiunii.
Cum se reia pensia integrală
La încetarea raportului de muncă, pensionarii vor putea reveni la pensia integrală, pe baza unei cereri și a documentelor justificative:
„Reluarea dreptului de pensie nepenalizat se va efectua în baza unei cereri, cu prezentarea documentului de încetare a raportului de muncă sau de serviciu, cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.”
Reluarea nepenalizată a pensiei se face:
-
pe baza unei cereri depuse la casa de pensii;
-
cu prezentarea documentului care atestă încetarea raportului de muncă;
-
cu aplicare de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
Cine poate cumula pensia cu salariul fără restricții
Există însă și excepții importante. Pe durata mandatului, anumite categorii pot cumula pensia cu salariul în continuare: aleșii locali, parlamentarii, șefii autorităților numiți de Legislativ și persoanele numite în funcții prin decizii ale președintelui României în baza hotărârilor CSAT.
„Prin excepție, persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în funcție în instituțiile/autoritățile publice (...) pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului.”
Proiectul prevede categorii clar exceptate. Pot cumula pensia cu salariul pe durata exercitării mandatului:
-
persoanele alese în funcții publice (de exemplu parlamentari, aleși locali);
-
persoanele numite prin hotărâre a Parlamentului în instituții/autoritați publice;
-
persoanele care dețin mandate cu durată prevăzută în Constituție;
-
persoanele numite în funcție de Președintele României în temeiul unor hotărâri ale CSAT.
Excepțiile sunt introduse pentru a evita riscul ca legea să fie declarată neconstituțională, întrucât persoanele alese prin vot nu pot fi excluse din dreptul de a ocupa funcția pentru care au primit mandatul.
