Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, ieri, în cadrul discursului despre Starea Uniunii, o listă de măsuri pe care toate ţările din UE vor fi nevoite să le aplice pentru adaptarea la noua realitate.
„Trebuie să reducem cererea în orele de vârf, astfel furnizarea va dura mai mult și se vor reduce prețurile. Propunem măsurile pentru a reduce consumul de energie în general. Apoi trebuie să acordăm sprijin țintit, pentru IMM-uri, familiile monoparentale. Vom face o reformă radicală a pieței electricității”, a precizat președintele Comisiei Europene.
Conform unui raport al Comisiei Europene, citat de Bloomberg, aceste măsuri temporare, strict în ceea ce privește consumul de energie electrică în blocul comunitar, vizează o obligație a statelor membre ale UE de a reduce consumul net lunar de electricitate cu cel puțin zece procente, dar și cu cinci procente în orele de vârf.
Ei bine, unele state membre, dar și alte țări care nu sunt membre ale UE au declanșat, deja, propriile măsuri care să conducă la reducerea consumului de electricitate, atât pentru clienții industriali și administrativi, cât și pentru populație.
2022: Plafonarea prețurilor, în funcție de consumul lunar
Astfel de măsuri nu sunt o noutate pentru România, care a cunoscut, înainte de 1989, o adevărată criză socială atunci când era vorba despre curentul electric, căldură sau apa caldă. Iar autoritățile comuniste de la acel moment, care aveau ca obiectiv principal plata datoriei externe a României, au reglementat prin decret al lui Nicolae Ceaușescu modul cum trebuia redus acest consum de energie. O parte din acele reglementări, atât ca principiu, cât și ca măsuri concrete, este copiat aproape la virgulă din acel decret de către unele state europene.
România, în 2022, a emis OUG 27, pentru reglementarea diferențiată a prețului plafonat al consumului lunar de energie electrică, în funcție de numărul de kwh consumat, pentru perioada 1 septembrie 2022 – 31 august 2023. Astfel, pentru consumatorii casnici care consumă lunar până în 100 de kwh a fost stabilit un preț 0,65 de lei pentru un kwh cu tot cu TVA. Pentru consumatorii casnici care consumă lunar până în 255 kwh, prețul plafonat a fost stabilit la 0,80 lei cu TVA pentru fiecare kwh. Ce depășește 300 kwh pe lună, ca și consum, va fi plătit la prețul pieței.
În Decretul nr. 272 din 10 noiembrie 1987 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și de energie electrică, semnat de Nicolae Ceaușescu, la articolul al treilea, erau stabilite, de asemenea, plafoanele maxime pe care le puteau consuma cetățenii pentru iluminat și utilizări casnice.
Citește pe Antena3.ro
1987: Cote obligatorii pentru gospodării
Astfel, pentru un apartament cu o cameră, unde locuia o familie compusă din 1-2 persoane, din mediul urban, plafonul lunar în sezonul rece era de 22 kwh, iar în sezonul cald era de 15 kwh. În mediul rural, plafonul pentru sezonul rece era de 15 kwh, iar în sezonul cald era de 10 kwh.
Pentru un apartament cu două camere, în care locuiau familii compuse din 2-3 persoane, la oraș, plafonul lunar stabilit pentru sezonul rece era de 30 kwh, iar în sezonul cald era de 20 kwh. În mediul rural aceste plafoane lunare erau de 20 kwh, respectiv 10 kwh.
Cotele de consum lunare în mediul urban pentru un apartament cu tei camere, aferent unei familii compuse din 3-4 persoane, erau pentru lunile de iarnă de 35 kwh și pentru lunile de vară de 25 kwh, iar în mediul rural de 21 kwh, respectiv de 18 kwh. Nu în ultimul rând, același Decret stabilea, pentru apartamentele cu patru camere sau mai multe, în care locuiau familii compuse din 4-5 persoane și peste, cote de consum lunar, în mediul urban, în sezonul rece, de 42 kwh, iar în sezonul cald de 30 kwh. În mediul rural, cotele de consum erau de 22 kwh în sezonul rece și de 20 kwh în sezonul cald.
Tariful reglementat la același nivel ca pe vremea comunismului
Pe metoda ce pare a fi preluată și în Ordonanța de Urgență a Guvernului Ciucă 27/2022, și autoritățile comuniste practicau tarife diferențiate în funcție de consumul de electricitate. Spre deosebire de acum, când autoritățile denumesc „bonificație” tariful pentru consumul mai redus, atunci era folosit termenul „sancțiune” pentru consumul care depășea cotele stabilite.
În concret, tariful pentru nivelurile de consum prevăzute în decret era de 0,65 de lei pe fiecare kwh. Ce să vezi, același tarif este reglementat și în OUG 27/2022. Apoi, depășirea consumului cu până în 5 kwh lunar se tarifa cu 1 leu pentru fiecare kwh. Dacă aceste cote erau depășite lunar cu 5-10 procente, diferența se tarifa cu 2 lei pentru fiecare kwh. În acest caz, consumatorul primea un avertisment și, dacă în continuare se depățea consumul, tariful creștea la 3 lei pentru fiecare kwh, practicat pentru întreaga cantitate consumată.
Nicolae Ciucă: Trebuie să devenim un exemplu pentru reducerea risipei
Iar aceste aspecte nu par a fi singurele similitudini dintre măsurile adoptate de Nicolae Ceaușescu, în anul 1987, în Republica Socialistă România, și planul de măsuri la care lucrează Comisia Europeană, plan pe care urmează să-l agreeze toate statele membre ale UE.
Spre exemplu, în ședința de Guvern de ieri, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că reducerea consumului de energie cu 15 procente la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene „nu mai este o recomandare, ci o obligație”. Popescu a adăugat, însă, că, în România, în zona casnică și noncasnică, „e loc de schimbare a corpurilor de iluminat care consumă mult cu becuri economice”.
În următoarele două săptămâni, va fi definitivat un regulament comun la nivelul Uniunii Europene, care să conducă la reducerea consumului de energie, inclusiv de energie electrică la nivelul blocului comunitar.
Sentimentul de „deja-vu”
În acest context, premierul Nicolae Ciucă a intervenit, precizând că „aceste posibilități (cele enunțate de Virgil Popescu – n.red.) trebuie să se concretizeze în măsuri la nivelul fiecărui minister, măsuri care să fie prezentate în ședința de Guvern care va avea loc peste două săptămâni. Trebuie să avem o prezentare a acestui plan la nivelul Guvernului și fiecare minister să-și ia măsurile, astfel încât să putem să fim un exemplu în ceea ce privește reducerea risipei de energie la nivelul instituțiilor statului”.
Din nou, suntem nevoiți să ne întoarcem la Decretul lui Nicolae Ceaușescu din anul 1987, document unde, la articolul 9, găsim următoarea reglementare: „Ministerele, celelalte organe centrale de stat şi obşteşti şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor controla permanent încadrarea riguroasă a unităţilor din subordine în cotele de consum aprobate pentru gaze naturale şi energie electrică şi vor lua măsuri ferme pentru evitarea depăşirii acestora”.
Mai multe state copiază, prin măsurile anunțate, modelul ceaușist
Depășind granițele României, în 2022, măsurile prevăzute în Decretul lui Nicolae Ceaușescu, citat anterior, par să devină sursă de inspirație pentru unele dintre cele mai consolidate democrații europene. Spre exemplu, Elveția a venit cu un set de măsuri pentru reducerea consumului de electricitate care ating limita absurdului. Una dintre acestea este „interzicerea radiatoarelor pentru încălzire”.
La articolul 7 din decretul 272 din 10 noiembrie 1987 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România se prevedea că „se interzice folosirea pentru încălzirea spațiilor din toate unitățile socialiste de stat, cooperatiste și obștești și din imobile a oricăror aparate consumatoare de energie electrică”.
Elveția a venit, însă, și cu alte măsuri chiar mai grele decât reglementările comuniste. Mai exact, temperatura din imobilele cu încălzire pe gaze nu trebuie să depășească 19 grade Celsius, iar apa va putea fi încălzită până la maximum 60 de grade Celsius. Persoanele care încalcă aceste restricții pot fi sancționate zilnic cu amenzi cuprinse între 30 și 3.000 de franci elvețieni, dar riscă și trei ani de închisoare.
Autoritățile din Spania și Germania par și ele să se fi inspirat din legislația comunistă românească, deoarece au luat măsuri de sistare a consumului de energie electrică pentru reclamele stradale și vitrinele comerciale, pentru iluminatul public sau pentru încălzirea piscinelor și a saunelor. În decretul din 1987, la articolul 5, se prevedea „reducerea cu 30 la sută a consumului de gaze naturale și de energie electrică pentru activitățile neproductive”.
