Doar 25% dintre beneficiarii retrocedărilor au fost din România, în timp ce 75% din afara ţării, ceea ce a provocat un important export de capital, a declarat premierul Victor Ponta, informează agerpres.ro.
"Aş vrea să ştiţi că, din păcate, am asistat la un important export de capital, deoarece 25% din beneficiari au fost din România şi cam 75% din afara ţării - urmaşi, cesionari ai urmaşilor. Însă, din păcate, pentru o economie ca cea românească, un export de capital de o asemenea natură a lăsat, fără îndoială, consecinţe şi semne foarte importante", a afirmat Victor Ponta, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Astfel, 3 miliarde de euro au ieşit din ţară prin intermediul beneficiarilor din afară, în timp ce beneficiarii din România au primit un miliard de euro.
O altă problemă vizează evaluarea terenurilor în extravilan ca fiind în intravilan.
"Au fost de asemenea, restituite 340 de mii de hectare de terenuri în intravilan şi sigur că m-am întrebat de unde are România atât de multe hectare în intravilan. Mi s-a explicat că, deşi erau în extravilan, prin hotărârile date de autorităţi au trecut în intravilan pentru ca astfel despăgubirile să fie mult mai mari, deşi sigur că atunci când au fost confiscate, în urmă cu 70 de ani, nici nu se apropia oraşul de acele zone. Din oraş până în acele zone făceai o oră de mers cu căruţa sau cu maşina. Dar, din păcate, am ajuns să avem 340.000 de hectare intravilan restituite şi evaluate ca fiind terenuri de intravilan, 700.000 de hectare de terenuri în extravilan şi, de asemenea, mai avem deja decizii de punere în posesie de încă 300.000 de hectare. Deci un milion de hectare în extravilan şi 300.000 de hectare în intravilan", a arătat Ponta.
El a arătat că suma cea mai consistentă a despăgubirilor s-a acordat pentru terenurile din intravilan şi pentru cele care în urmă cu 70 de ani erau în afara oraşelor, dar care au fost transformate în ultimii ani ca fiind intravilan.
Referitor la clădiri, 9.000 au fost restituite foştilor proprietari, dintre care 2.000 erau ocupate de instituţii publice - muzee, şcoli, spitale.
În plus, există solicitări de retrocedare pentru clădiri importante, între care Facultatea de Limbi străine, Universitatea Babeş Bolyai, Liceul Dinu Lipatti şi Liceul de Artă Nicolae Tonitza din Bucureşti, Colegiul Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul teologic Curtea de Argeş, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia.