Măsura pompieristică de a bloca angajările în instituţiile publice,
luată de premierul Emil Boc imediat după învestirea Cabinetului, nu se
dovedeşte a fi decât praf în ochii alegătorilor. Au primit derogare de
la această regulă toate instituţiile nou-înfiinţate, adică
majoritatea ministerelor, întrucât au apărut în schema
guvernamentală cu denumiri noi. Pentru că au schimbat pălăria
ministerială, membrii Cabinetului au liber la angajări şi înfiinţări de
posturi.
La finalul primei şedinţe a Guvernului Boc, premierul a anunţat, cu o expresie care chiar demonstra că a mutat acul cataramei la gaura următoare, că administraţia centrală e prima care va strânge cureaua. Vor fi blocate timp de un an de zile toate angajările în cadrul instituţiilor publice, inclusiv pe posturile pe care procedura de ocupare a fost demarată, dar nu s-a încheiat. Adică 145.000 de posturi vacante. "Sperăm să realizăm o economie de aproape un miliard de euro", se lăuda Boc la 23 decembrie. Premierul a anunţat şi excepţiile: se pot face angajări, dar numai prin Hotărâre de Guvern, pe baza unui memorandum special şi precis justificat, pentru justiţie şi pentru celelalte domenii unde sunt angajamente europene.
EXCEPŢIE PENTRU TOATE MINISTERELE
O săptămână mai târziu, apărea în Monitorul Oficial actul aferent: Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare.
Articolul 1, alineatul 1 suspendă ocuparea locurilor vacante din instituţiile de stat. Articolul 3 dă, însă, lovitura de graţie economiei bugetare: Se exceptează de la prevederile art. 1 şi 2 structurile, autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate în luna decembrie 2008 şi în anul 2009.
Guvernul Emil Boc are în componenţă aproape numai ministere cu denumiri noi. Doar Ministerul Afacerilor Externe a rămas cu numele din vremea lui Tăriceanu. Toate celelalte ministere şi-au schimbat denumirile şi este nevoie de emiterea unor Hotărâri de Guvern pentru reorganizarea lor. Spre exemplu, Ministerul Apărării a devenit Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a devenit Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii Publice a devenit Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a devenit Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Diferenţe minime, care însă permit reorganizarea instituţiei şi refacerea organigramei şi a schemei de personal. Nu mai vorbim de înfiinţarea a trei ministere noi şi a unei structuri care să-l deservească pe viceprim-ministrul Dan Nica.
BOC ANGAJEAZĂ AL 304-LEA SUBALTERN, NICA ÎNCĂ 35
Ironia a făcut ca în acelaşi număr al Monitorului Oficial în care era publicat actul de suspendare a angajărilor să apară alte două acte normative prin care se înfiinţau 36 de posturi noi în structura Guvernului. Primul – la Cancelaria lui Emil Boc. Noul premier a emis o decizie prin care mărea numărul de posturi din cadrul Cancelariei prim-ministrului de la 303 la 304. În acelaşi număr al Monitorului Oficial, apărea şi structura aparatului de lucru al viceprim-ministrului, conţinând 35 de posturi noi: un director de cabinet, 11 consilieri personali, trei asistenţi de cabinet, patru secretari personali, şapte consilieri de stat şi un secretar de stat, care are şi el un director de cabinet, doi consilieri personali şi un secretar personal. La asta se adaugă trei consilieri pentru coordonarea autorităţilor de reglementare.
71 DE POSTURI NOI LA TURISM
Elena Udrea a preluat din fostul Minister al IMM-urilor un departament al Turismului cu numai 139 de angajaţi. L-a transformat în minister şi a crescut numărul maxim de posturi la 210. La acestea se adaugă demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului. La capitolul demnitari sunt incluşi doi secretari de stat, un secretar general şi un secretar general adjunct. În schimb, organigrama cabinetului ministrului Elena Udrea nu este definită, aceasta neavând nici o restricţie la angajări de secretare şi consilieri personali.
Noul Minister al IMM-urilor, văduvit de Turism şi condus de pesedistul Nicolae Niţă, nu are încă o organigramă. Abia azi Guvernul ar putea-o aproba, Niţă încercând să-şi suplimenteze şi el numărul angajaţilor. În Cabinetul Tăriceanu, Ministerul pentru IMM-uri avea un total de 566 de posturi. Pentru că Elena Udrea a "tras" 210 posturi, în loc de 139, Niţă încearcă şi el să obţină o compensaţie. "E vorba de posturi şi de bani. Vedem mâine (azi – n.n.) dacă Guvernul aprobă organigrama nouă", ne-a declarat o sursă din minister.
Nici Ministerul Tineretului şi Sportului nu are încă organigramă. "Se lucrează încă la organigramă. Deocamdată, ministrul nu are decât doi oameni la birou", s-a plâns o consilieră a ministrului Monica Iacob Ritzi.
ÎNCĂ PATRU SECRETARI DE STAT LA ECONOMIE
Ministerul Economiei, şi el nou-înfiinţat, are în schemă 477 de posturi, la care se adaugă demnitarii şi personalul de la cabinetul ministrului. Adriean Videanu este ajutat de patru secretari de stat, un secretar general şi doi secretari generali adjuncţi şi un număr nelimitat de secretare şi consilieri. Videanu a rupt aceste posturi din cadrul fostului Minister al Economiei şi Finanţelor Publice, condus de Varujan Vosganian, care avea 2.247 de posturi. Ministerul-mamut al lui Vosganian avea patru secretari de stat, dar, prin ruperea în Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor, posturile de secretar de stat cresc la cel puţin opt. Nici la Ministerul Finanţelor organigrama nu este definitivă, urmând a fi aprobată cel mai probabil azi.
Citește pe Antena3.ro