Promisiunile edililor din 2012, între fabulaţii și realitate

Primarii marilor oraşe ale României au promis marea cu sarea la alegerile din 2012 pentru a-şi atrage voturile alegătorilor. Dacă o parte dintre promisiunile lor au fost îndeplinite, multe dintre ele au rămas totuşi la stadiul de iluzie. Cazuri mai speciale se înregistrează acum la Constanţa şi Iaşi, acolo unde urmaşii lui Mazăre şi Nichita au preluat modelul foştilor edili.

Robu, muzica și palmierii

În 2012, liberalul Nicolae Robu le promitea timişorenilor un stadion ultramodern, bazine semiolimpice, restaurarea clădirilor din centrul istoric, fluidizarea traficului, reabilitarea a 200 de blocuri pe an, transformarea spaţiilor virane din oraş în spaţii verzi, eradicarea cerşetoriei şi rezolvarea problemei câinilor vagabonzi. Dincolo de celebrii palmieri, edilul cu talent muzical a aruncat iar pe piaţă ideea metroului timişorean în prag de campanie.

Pendiuc, după 19 ani

Tudor Pendiuc conduce Piteştiul încă din 1997. Pe lista de obiective pentru al şaptelea mandat consecutiv se află, printre altele, construirea unui nou pod peste Argeş, cu toate că în 2012 Pendiuc anunța că podul deja existent va fi modernizat. Reabilitarea stadionului „Nicolae Dobrin” se regăseşte şi anul acesta pe lista atracțiilor electorale. Dacă în mandatul trecut a creat Parcul Lunca Argeşului, la patru ani distanță are în plan lucrări de apărare mal şi de recuperare a terenurilor din parcul respectiv.

Chirică, urmașul lui Nichita

Considerat „omul lui Nichita”, Mihai Chirică a anunţat că va asfalta peste 30 de străzi şi va reabilita splaiul Bahlui, proiecte care se regăseau şi în programul lui Gheorghe Nichita din 2012. Fostul primar şi protejatul său vorbesc şi despre o autostradă care să lege Iaşiul de Transilvania, dar este puţin probabil ca aceasta să se realizeze în viitorul mandat. În 2012 Nichita promitea transformarea Iaşiului într-un centru medical, deziderat care nu a fost pus în practică, iar urmaşul său Chirică anunţă acum „doar” un centru zonal, ridicat din fonduri europene. La fel, Nichita promitea construirea de locuinţe pentru tineri, iar ideea i-a părut foarte bună şi lui Chirică, care a preluat-o în programul din 2016.

Scripcaru: aeroport

În 2012, George Scripcaru le-a promis braşovenilor că vor avea aeroport. Proiectul Aeroportului Ghimbav-Braşov se regăseşte şi acum pe lista promisiunilor. Pe lângă aeroport, Scripcaru a promis că Braşovul va avea un nou spital, pasaj la gară, un stadion de cinci stele, iar locuitorii se vor plimba în autobuze noi. Presa locală scrie că aceleaşi promisiuni au existat şi în 2008, şi în 2012, fără rezultate însă.

Olguța și stadionul

Cu ajutorul Guvernului Ponta, Compania Naţională de Investiţii a alocat 45 de milioane de euro pentru construirea unui stadion la Craiova. Acesta va fi dat în folosinţă în toamnă, iar o altă promisiune îndeplinită este modernizarea Centrului Istoric din fonduri europene. În rest, principalele promisiuni din 2012 nu par să fi fost atinse. Singura investiţie din oraş este cea a producătorului de biscuiţi din Turcia, ETI. „Am avut promisiuni că vom avea 4.000 de locuinţe sociale construite şi nu există nici măcar una. Am
avut promisiunea că vom avea reabilitare termică a locuinţelor pe fonduri europene şi nu avem decât câteva blocuri”, a acuzat candidatul PNL Pavel Badea.

Gheorghe Falcă şi Monumentul Eroului Necunoscut

Primar de 12 ani în Arad, Gheorghe Falcă a promis o parcare subterană în Piața Avram Iancu din oraş. Pentru acest lucru, finul lui Traian Băsescu vrea să mute Monumentul Eroului Necunoscut într-o nouă locație, iar în locul acestuia să fie amplasată o piramidă din sticlă. Edilul susţine că Monumentul în cauză nu este suficient de atractiv pentru arădeni. În plină campanie, Falcă a acordat transport în comun gratuit pentru arădenii cu pensie până în 800 de lei.

Boc, gogoașa cu metroul

În 2012, Emil Boc le promitea clujenilor tramvai până în Floreşti, Someşul navigabil, sediu pentru Filarmonică, Sală Polivalentă şi parkinguri subterane şi supraterane. Polivalenta există, a fost terminată în 2014, deşi avea termen doi ani mai devreme, Someşul nu e încă râu navigabil, parcări noi nu s-au construit, sediu pentru Filarmonică nici gând, însă Clujul s-a calificat pentru Capitala Culturală Europeană 2021, alături de Bucureşti, Timişoara şi Baia Mare. Deşi a fost înlocuită, linia de tramvai nu a ajuns până în Floreşti, iar refaţadizarea clădirilor din centru este încă în stand by. Acum, Boc a fluturat timid ideea metroului de la Polus la aeroport.

Marius Stan, „cam același” Galați

În 2012, Stan le promitea gălăţenilor un nou stadion, un nou centru comercial şi o nouă primărie – parte din planul pentru „noul
Galaţi”. După patru ani, Galaţiul are un mall fără cinematograf, dar e vorba de o investiţie privată, despre stadion nu se mai aude nimic, Oţelul ajungând din Champions League în ligile inferioare. Despre „noul Galaţi”, presa locală scrie că e cam „acelaşi Galaţi”, însă primarul promite acum un tunel pe sub Dunăre care să lege Moldova de Dobrogea.

Făgădău, omul lui Mazăre
Acuzat şi arestat în numeroase dosare, Mazăre a demisionat în mai 2015. I-a luat locul fostul viceprimar, Dece- bal Făgădău (PSD),  care are ca principal discurs delimitarea de fostul său mentor, în condiţiile în care inclusiv alegătorii social-democraţi îl văd ca „omul lui Mazăre”. În 2012, fostul edil promitea asfaltarea mai multor cartiere din Constanţa, printre care Compozitorilor, Baba Novac, şi Palazu Mare. În 2016, deloc surprinzător, Făgădău şi-a început campania anunţând demararea lucrărilor de asfaltare fix în cartierele amintite. Dacă Mazăre a transformat Mamaia într-una din cele mai scumpe şi frecventate staţiuni turistice din Europa, Făgădău vorbeşte despre Mamaia ca despre un cartier ca oricare altul al Constanţei şi a scos staţiunea din lista de priorităţi.