Puterea, croita pe schimbari in teritoriu

In 22 de judete, presedintii consiliilor judetene nu apartin Coalitiei la putere. Situatia lor e amenintata de planul Puterii de a-i revoca din functii, dupa modificarea Legii 215/2001 a administratiei locale.

In 30 de judete, structura de conducere a consiliilor judetene ar putea fi schimbata, daca propunerea de modificare a Legii 215/2001, facuta de coalitia guvernamentala, va trece de Parlament. Doar in 12 din aceste judete insa Puterea detine majoritatea necesara pentru reusita.

CLICK PENTRU A MARI

Partenerii de guvernare si-au propus, ba au semnat si un protocol in acest sens, sa-i schimbe pe presedintii si pe vicepresedintii pesedisti sau peremisti ai consiliilor judetene. Primul pas in indeplinirea dorintei puterii este modificarea Legii 215/2001, legea administratiei locale. Termenul-limita pana la care si-au propus aliatii sa faca aceasta modificare: 15 septembrie 2005. Ceea ce inseamna ca toamna va debuta pe plan local cu schimbari in administratie. Avand in vedere ca si prefectul este omul Executivului, prin desemnarea propriilor reprezentanti la conducerea CJ-urilor, puterea va ajunge sa detina monopolul in conducerea teritoriului.

DE MUNCA. In acest moment, ca urmare a alegerilor locale din vara anului trecut si dupa un sir lung de negocieri politice, PSD a obtinut functii de presedinte al consiliului judetean in 19 din cele 42 de institutii, si anume: Arges, Bacau, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Constanta, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Neamt, Salaj, Suceava, Vrancea, Teleorman. Tot in tabara actualei opozitii au mers sefiile de consilii judetene si in alte trei situatii: Tulcea, Vaslui si Olt, unde presedintii de CJ-uri sunt reprezentanti ai PRM. Prin urmare, Puterea va avea "de muncit" in 22 de judete. O situatie aparte se inregistreaza in alte opt judete, unde, desi Coalitia detine sefia consiliului judetean, cel putin unul din cei doi vicepresedinti reprezinta opozitia si deci este candidat sigur la schimbare. Este cazul judetelor Bihor, Buzau, Caras-Severin, Maramures, Mures, Prahova, Satu Mare si Valcea. Asadar, in 30 de consilii judetene se vor incerca schimbari in structura de conducere.

PROBLEMA MAJORA. Numai ca situatia, ca intotdeauna, nu este atat de simpla cum ar parea la prima vedere. Pentru simplul motiv ca nu in toate aceste consilii judetene actuala Coalitie guvernamentala detine jumatate plus unul din numarul de mandate, pe aceasta pozitie situandu-se opozitia, adica PSD si PRM. Ca atare, tentativa Puterii are mari sanse sa esueze in 15 din cele 19 consilii judetene in care PSD detine sefia, si anume: Arges, Bacau, Botosani, Constanta, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomita, Iasi, Mehedinti, Neamt, Suceava, Vrancea si Teleorman. Situatia nu este deloc roz pentru coalitia guvernamentala nici in ceea ce priveste raportul de forte putere-opozitie in cele trei consilii judetene controlate de reprezentanti ai PRM, opozitia detinand o majoritate confortabila in doua din cele trei cazuri. Un scor total ar da clar castigatoare opozitia, cu 17 la 5.

PARTICULARITATE. O situatie aparte o reprezinta CJ Sibiu, unde sefia i-a revenit reprezentantului FDGR. Si cum aici raportul putere-opozitie e de 14 la 8, cele 11 mandate detinute de reprezentantii FDGR vor hotari ce se va intampla. Tentativa reprezentantilor arcului guvernamental de schimbare a structurii de conducere a CJ-urilor ar putea totusi inregistra succes in cazul consiliilor judetene in care cel putin unul din cei doi vicepresedinti reprezinta opozitia, din cele opt judete aflate in aceasta situatie, doar in unul, Buzau, PSD si PRM detinand necesarul de mandate pentru a se impotrivi. Totusi, per total, scorul ramane in favoarea opozitiei, cu 18 la 12.

SEFII CJ SE PLANG EUROPENILOR

Presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene, Liviu Dragnea, a anuntat ieri ca demersul actualei puteri de modificare a Legii 215 va fi adus la cunostinta Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa de la Strasbourg si Comitetului Regiunilor de la Bruxelles, care vor fi avertizate in legatura cu "iminenta unui colaps al administratiei publice locale din Romania, in lipsa functionarii mecanismelor democratice specifice unui stat de drept". "Ceea ce se doreste de fapt este schimbarea rezultatului alegerilor locale din 2004. Actuala majoritate vrea puterea absoluta din dorinta de a controla, practic, orice ramura a administratiei centrale si locale. Nu este moral ca presedintii de consilii judetene sa devina obiectul unui troc politic si al unui santaj intre membrii Coalitiei guvernamentale doar pentru ca santajul si presiunea politica, sprijinite pe institutiile statului de drept, au devenit unica practica de guvernare a reprezentantilor Aliantei D.A.", acuza Dragnea. Presedintele CJ Teleorman sustine ca modificarea arbitrara a Legii 215 va duce la destabilizarea administratiei locale, ajungandu-se ca "la un sprit sau la o bere, patru-cinci consilieri sa decida schimbarea presedintelui CJ". UNCJR se va reuni la 19 august pentru a analiza modificarile pe care Puterea vrea sa le aduca Legii administratiei publice locale si situatia creata de acest demers. (Oana Stancu)

PREVEDERI LEGALE

Legea administratiei publice locale, 214/2001, prevede la articolul 113 modalitatea de alegere si de schimbare din functie a presedintelui si a celor doi vicepresedinti ai consiliului judetean. "Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora, daca a emis, in decurs de trei luni, cel putin trei dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecata, intrucat au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tari."