Raportul MCV o cheamă pe Reding în Parlamentul European

România şi Bulgaria, puse să atingă ţinte în mişcare, subiect de dezbatere a regulilor discriminatorii din UE
Parlamentul European (PE) va dezbate mâine, 13 martie, în sesiunea sa plenară de la Strasbourg, metodologia şi modul de aplicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria. Hotărârea a fost luată în cadrul Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice din PE, în urma unei solicitări a delegaţiilor române din ALDE şi S&D. La discuţiile care vor avea loc pe marginea raportului MCV, europarlamentarul PNL Renate Weber a lansat o invitaţie indirectă către comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding. Dezbaterea are loc înaintea congresului PDL în cadrul căruia europarlamentarul  Monica Macovei candidează la şefia PDL. Aceeaşi Macovei care inflama astă-toamnă Parlamentul European cu afirmaţiile privind fraudarea a 1,5 milioane de voturi la referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, afirmaţii neprobate nici până în prezent şi care nu fac decât să o pună într-o lumină proastă.

Renate Weber a precizat că în cazul dezbaterii din PE “forma este mai puţin relevantă”, pentru că existau doar două instrumente procedurale care se puteau utiliza în acest caz, respectiv întrebarea orală şi o declaraţie din partea Comisiei Europene (CE). “Cred că cea mai importantă decizie a fost titlul unei asemenea declaraţii, respectiv «Mecanismul de Cooperare şi Verificare, metodologie, aplicare curentă şi viitoare». Deci eu sunt convinsă că va fi vorba de o dezbatere în care să clarificăm câteva aspecte care ţin şi de metodologia prin care se realizează astăzi MCV-ul, dar şi de felul în care se aplică, ca să nu mai vorbesc de faptul că nu ştim totuşi până când şi cum vom merge mai departe. Deci, din punctul meu de vedere, s-a mers exact pe linia a ceea ce am sugerat ca şi tematică de discuţie, aşa încât aşteptăm cu interes dezbaterea”, a declarat Renate Weber pentru Agerpres. Ea a precizat că dezbaterea, programată mâine, de la 21:30 până la 22:00 ora României, a trebuit să fie concentrată, pentru că agenda plenarei este foarte plină. “Probabil va fi o dezbatere în care vor vorbi mai puţini din partea fiecărui grup politic, dar cu siguranţă va fi o dezbatere”, a apreciat eurodeputata. Renate Weber susţine că firesc ar fi ca din partea CE să participe la dezbatere comisarul european pentru Justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding. “Mai mult decât atât probabil că nu se putea obţine în acest moment”, a mai spus eurodeputata PNL, precizând că este foarte interesată de răspunsul Comisiei în faţa plenului privind metodologia MCV. Un raport al CE către PE privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV a fost scos la 20 februarie de pe agenda Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), tocmai la solicitarea Renatei Weber, care a insistat asupra necesităţii unei dezbateri în plen asupra subiectului, în prezenţa vicepreşedintelui CE Viviane Reding.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda consideră că este binevenită o astfel de dezbatere, dar speră să nu se transforme într-o “lamentaţie” a eurodeputaţilor USL. “E foarte bine, e de salutat orice dezbatere pe marginea acestui instrument, care e un instrument foarte special, legat de doar două dintre ţările membre şi un instrument care a fost foarte controversat în ultimii ani. Salut această discuţie şi sper ca ea să producă şi rezultate, să nu fie doar lamentaţie. Ar fi păcat să pierdem ocazia de a dezbate în mod serios acest mecanism şi aş regreta dacă dezbaterea s-ar transforma într-o lamentaţie sau într-o critică a Comisiei, pentru că există cel puţin în tabăra USL tentaţia de a înlocui dezbaterea despre MCV cu o critică radicală uneori a CE”, a declarat democrat liberalul.

Pivniceru către Reding: “Fără ţinte în mişcare”
Dezbaterea MCV din Parlamentul României vine la câteva zile după ce ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, s-a întâlnit la Bruxelles cu Viviane Reding, comisarul european pe Justiţie. Întâlnirea a avut loc vineri, la o zi după ce Consiliul JAI a decis amânarea discuţiilor despre intrarea României şi Bulgariei în Schengen până cel puţin în decembrie. La finalul întâlnirii,  Mona Pivniceru a declarat că principalul subiect al discuţiei cu Viviane Reding a fost solicitarea explicită a României că MCV să nu mai fie un mecanism “cu ţinte în mişcare”, mai exact să ni se spună limpede ce condiţii trebuie îndeplinite. De asemenea, Pivniceru a afirmat că MCV rămâne principalul obstacol în calea aderării României la spaţiul Schengen şi a reamintit, referindu-se la “ţintele în mişcare”, că ni s-a cerut în 2006 să înfiinţăm ANI, ceea ce s-a şi întâmplat, iar în 2007, în loc să fim acceptaţi, ni s-a cerut să lărgim atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate. Mona Pivniceru i-a spus comisarului european pe justiţie că cele patru condiţionalităţi ale MCV ar trebui incluse într-o metodologie care să fie stabilită cu Comisia, pentru a vedea în ce măsură s-au realizat acestea şi care sunt indicatorii concreţi pe care statul român trebuie să-i urmărească. “I-am spus doamnei comisar că de la an la an rapoartele adaugă noi elemente de condiţionalitate, iar statul român nu are posibilitatea să anticipeze existenţa acestora, şi prin urmare să le realizeze. De exemplu, condiţionalitatea iniţială viza implementarea Codurilor de Procedură Penală şi Civilă. În timp, de la raport la raport s-au adăugat Codul Civil şi Codul Penal. Alt exemplu, condiţionalitatea privitoare la crearea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) era condiţionalitatea numărul trei. Ea a fost imediat creată şi s-ar presupune, într-o bună logică, că aceasta a fost realizată, prin urmare trebuia eliminată. Or, de la raport la raport s-a adăugat monitorizarea competenţelor ANI şi extinderea lor, un istoric de caz”, a declarat ministrul Justiţiei la Bruxelles, precizând că urmărirea istoricului de caz face ca această condiţionalitate să fie perpetuă. “Asta înseamnă că am uitat de unde am plecat, de la condiţionalitatea iniţială, care circumscria doar obligaţia creării acestei instituţii, şi am ajuns la o evoluţie a urmăririi dezvoltării ei în timp. Prin urmare, acest mecanism, neavând o metodologie practică de aplicare, neavând indicatori, neavând un referenţial comun al statului român cu Comisia, nu putem anticipa, nu putem urmări niciodată maniera în care se realizează condiţionalităţile, pentru că ele sunt ţinte în mişcare”, a mai spus Pivniceru. Ea a precizat că Reding va informa Comisia Europeană despre solicitările în acest sens ale statului român şi că, luna viitoare, împreună cu executivul comunitar se va stabili “care sunt condiţionalităţile la care mai trebuie să ne mai circumscriem, în condiţiile în care apreciem că unele dintre ele sau mare parte sunt realizate, să vedem măsura în care adaosurile din raporturi se pot plia pe condiţionalităţile iniţiale sau le considerăm că nu există şi să vedem de acum înainte – cu această metodologie cu un referenţial comun – care mai sunt paşii de urmat”.

Reding, agentul electoral al lui Băsescu
Dacă va onora invitaţia în PE, pentru Viviane Reding  ar fi  a doua oară în ultimele luni când va vorbi europarlamentarilor despre România. Anul trecut, în septembrie, la dezbaterea în PE a situaţiei României după referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, Viviane Reding a susţinut că în ţara noastră, în ultimele luni, au fost adoptate legi şi ordonante de urgenţă contra practicilor constituţionale, pentru a impune limitări la adresa Curţii Constituţionale. Ea a adăugat că presiunile la adresa justiţiei – în special la cea a judecătorilor şi procurorilor – sunt inacceptabile, indiferent din ce parte a spectrului politic provin. În intervenţia sa, Reding a lansat un apel la toate forţele politice din România să profite de actualul context favorabil creat în urma recunoaşterii deciziei CCR de invalidare a referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui României, recunoscând totuşi că referendumul nu a pus capăt crizei politice din România. Eurodeputatul Cătălin Ivan, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, a acuzat-o atunci pe Reding că s-a comportat “exact ca un agent electoral al lui Traian Băsescu”, aceasta purtând la dezbaterea din plenul PE o haină portocalie. “Doamna Viviane Reding, am tot respectul pentru dumneavoastră, dar în această vară v-aţi comportat exact ca un agent electoral al lui Traian Băsescu, aţi fost exact ceea ce arătaţi şi astăzi cu haina portocalie pe care o îmbrăcaţi, un membru PDL desăvârşit care îl susţine necondiţionat pe Traian Băsescu, dar prin acuzaţiile dumneavoastră aţi adus prejudicii foarte mari României, nu numai politice, dar şi economice”, a spus Ivan în plenul Parlamentului European.

Macovei şi cele 1,5 milioane de voturi fraudate
În aceeaşi şedinţă a PE, europarlamentarul PDL Monica Macovei a declarat că UE trebuie să apere procurorii români care cercetează fraudele de la referendum, estimate la 1,5 milioane de voturi. “Procurorii cercetează fraude la referendum, sunt în lucru peste 500 de dosare. În unul dintre dosare sunt alegaţii de 1,5 milioane de voturi fraudate, iar procurorul general a declarat că sunt indicii de fraudă între 5%, 10% şi 15% (...) Trebuie menţinute aceste dosare şi apăraţi procurorii, pentru că se încearcă îndepărtarea lor. Fraudarea unui vot este forma de corupţie cea mai urâtă, pentru că este împotriva poporului”, a declarat Macovei. În replică, eurodeputatul PSD Corina Creţu a spus că scrutinul a fost declarat legal de Curtea Constituţională. De asemenea, eurodeputatul PSD Victor Boştinaru a subliniat că afirmaţiile lui Macovei, care conţin date confidenţiale, reprezintă “dovada halucinantă a intervenţiei unui europarlamentar în treburile justiţiei”. El a precizat că în luna mai CSM a acuzat-o pe Macovei de interferenţă în treburile justiţiei. “Cifra de 1,5 milioane apare într-un singur dosar, cel al lui Liviu Dragnea, şi este din presă, iar cifra până la 15% fraudă este din declaraţiile procurorului-şef pe care vor să îl dea afară”, a replicat Macovei.