Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Discuţii tot mai intense pe tema regionalizării, inclusiv la o dezbatere organizată de Academia Română. Are nevoie România de o nouă reîmpărţire teritorială? E doar o aspiraţie sau doar o lozincă agitată de factorii politici? Sau vorbim doar despre un mit?
Dragnea şi “ghemul de putere”
Vicepremierul Liviu Dragnea este cel care se ocupă de procesul de regionalizare şi descentralizare a puterii centrale. Într-un fel, el este cel care coordonează toate comisiile care se ocupă de acest amplu proiect. El vorbeşte acum de “un ghem de putere” aflat la Bucureşti şi care trebuie rupt. El spune că toate instituţiile judeţene conduse de oameni numiţi de puterea de la Bucureşti nu sunt interesate de o eficienţă sporită în relaţia cu cetăţeanul de la Bucureşti. Trecerea acestor organisme în subordinea autorităţilor locale înseamnă, zice Dragnea, să ducem puterea mai aproape de oameni. Raţionează Dragnea: primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene vor fi primii interesaţi ca oamenii să fie mulţumiţi. Şi mai spune ceva interesant liderul PSD: “Nu se va pune niciodată problema ca procesul de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul naţional al statului român”.
Banii europeni, o miză importantă
Altă întrebare: de ce trebuie totul făcut atât de repede, până la sfârşitul anului? Tot Dragnea dă răspunsul: e vorba de banii alocaţi de Uniunea Europeană. Noul exerciţiu financiar al UE începe în 2014. Acordul de parteneriat se negociază pe actuala structură administrativă şi va fi greu să fie schimbată după ce începe noul exerciţiu financiar. Altfel, ar fi nevoie de o reacreditare a tuturor organismelor şi structurilor în mecanismele de absorbţie a fondurilor europene, o acţiune, în principiu, greoaie şi care necesită mult timp. Într-o asemenea eventualitate, există riscul pierderii unei bune părţi din totalul fondurilor alocate României. Altfel, spune Dragnea, Uniunea Europeană nu obligă România la această reorganizare teritorială.
Guvernare centrală, ineficientă
Şi Ponta e pentru regionalizare. El spune că statul s-a supercentralizat, e ineficient şi multe atribuţii ale Guvernului trebuie date autorităţilor regiunilor. Acum, spune premierul, este un moment propice pentru o asemenea reorganizare deoarece cunoaştem stabilitate politică, iar aşteptările populaţiei merg într-o asemenea direcţie. Mai mult, premierul are şi o teorie interesantă: o guvernare centrală, supercentralizată nu este eficientă, legitimă şi suficient de responasabilă. Mai mult, spune el, atribuţiile administrative transferate la nivelul regiunilor implică cheltuieli mai mici şi o eficienţă sporită. La fel ca Dragnea, şi Ponta insistă asupra creşterii posibilităţii de a atrage fonduri europene mai mari. El aminteşte faptul că acum, în criză, autorităţile locale cunosc o acută slăbiciune financiară şi sunt nevoite să apeleze la sprijinul Guvernului. În varianta regionalizării, spune premierul, puterea financiară a autorităţilor locale va creşte.
Antonescu, mai nuanţat
Poziţie nuanţată şi uşor rezervată a lui Antonescu: regionalizarea implică riscuri majore care trebuie neapărat ocolite. Acest proiect oferă oportunităţi dar şi varianta de a aduce mai multă pagubă decât profit. De aceea, zice liderul liberal, trebuie să punem întrebările corecte (De ce facem regionalizarea? Cum o facem? Cui serveşte?) şi să dăm răspunsurile cele mai potrivite. Antonescu aminteşte de riscul multiplicării birocraţiei. Apoi, discuţiile despre regionalizare riscă să se cufunde în dispute minore despre cine câştigă sau pierde din această reorganizare, ce avantantaje obţin unele partide, ce lideri locali obţin mai multă putere.
Alt risc deloc de neglijat: cum va fi realizat un echilibru între o descentralizare autentică, benefică şi unitatea statală a României. El spune că descentralizarea este pentru unii o aspiraţie, pentru alţii este doar o lozincă, iar pentru alţii un mit.
Citește pe Antena3.ro
