România are multe găuri în legile anticoruptie

Cei care corup scapă uşor, în România, din cauza legislaţiei deosebit de permisive, iar finanţarea partidelor politice nu e atât de transparentă şi reglementată pe cât ar trebui. Acestea sunt doar două dintre concluziile unui raport pe România făcut de GRECO (Grupul statelor împotriva corupţie, al Consiliul Europei).

“Mai sunt ameliorări de făcut, cum ar fi, de exemplu, acoperirea actelor de corupţie ale agenţilor publici şi traficul de influenţă”, se arată în raportul GRECO. De asemenea, mecanismele actuale de acţiune, din punct de vedere legal sunt, în opinia GRECO, o sursă de îngrijorare din cauză că prevăd prea puţine garanţii în ceea ce priveşte prevenirea abuzurilor din partea corupătorilor.

Legislaţia românească anticorupţie este prea permisivă, în special pentru că că permite coruptorilor să scape de urmărirea penală dacă denunţă în justiţie faptele la care au luat parte a anunţat şi AFP, preluată de Le Figaro.

Cu certitudine, recunosc autorii raportului, fără un astfel de dispozitiv numeroase cazuri n-ar fi putut fi aduse la cunoştinţa justiţiei, însă prezintă “riscuri de abuz”.

În raportul GRECO, România este sfătuită să abroge dispoziţile legale care permit “corupătorului pocăit” să-şi ia înapoi mita.

Actorii implicaţii în lupta anticorupţie din România “trebuie astăzi să lupte pentru a-şi păstra mecanismele (...) şi capacitatea de a gestiona cazurile care implică membrii ai elitei politice şi economice”, se mai arată în raport.

În ceea ce priveşte finanţarea partidelor, raportul arată că dispozitivele legale care privesc acest domeniu au multe lacune. “De exemplu, toate donaţiile mai mici de 420 de euro rămân în afara reglementărilor. Donaţiile în natură, împrumuturile şi mişcările de fonduri din sânul partidelor trebuie mai clar reglementate”, susţine GRECO.

Controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale este în responsabilitate comună a Autorităţii Electorale Permanente şi a Curţii de Conturi, dar dispozitivul şi maniera în care responsabilităţile sunt împărţite între cele două organe nu sunt satisfăcătoare – arată raportul. Autorii subliniază că responsabilitatea principală ar trebui să o aibă AEP. De asemenea, plafonul maximal de sancţiuni în caz de nerespectare a dispoziţiilor nu este adecvat, susţine GRECO.

Grupul statelor împotriva corupţiei (GRECO) a fost creat în 1999 de Consiliul Europei pentru a veghea la respectarea de către ţările membre a normelor anticorupţie adoptate sub egida organizaţiei. Grupul este compus din reprezentanţi ai 48 de state (47 de ţări europene şi SUA).