Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
MOTIVARE CCR ● CNSAS, o putere judecătorească paralelă
Pentru că CNSAS nu numai că cercetează dacă o persoană a făcut parte
sau nu din poliţia politică comunistă, ci şi dă verdicte care au forţă
juridică echivalentă cu aceea a hotărârilor judecătoreşti,
constituindu-se astfel şi în procuror, şi în judecător, CCR a decis că
Legea Ticu este neconstituţională.
MOTIVARE CCR ● CNSAS, o putere judecătorească paralelă
Pentru că CNSAS nu numai că cercetează dacă o persoană a făcut parte sau nu din poliţia politică comunistă, ci şi dă verdicte care au forţă juridică echivalentă cu aceea a hotărârilor judecătoreşti, constituindu-se astfel şi în procuror, şi în judecător, CCR a decis că Legea Ticu este neconstituţională.
Curtea Constituţională a României a publicat ieri motivarea deciziei de neconstituţionalitate a Legii 187/1999 după care funcţionează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, lege cunoscută şi după numele iniţiatorului ei, Ticu Dumitrescu. Unul din aspectele contestate de CCR vizează regulile după care se desfăşoară activitatea CNSAS, care sunt specifice procedurilor jurisdicţionale, fără ca această instituţie să fie recunoscută ca atare în Constituţie. "Curtea constată că activitatea desfăşurată de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului, în vederea stabilirii participării unei persoane la poliţia politică comunistă, este o activitate colegială, că în cadrul acestei activităţi se administrează şi se evaluează probe şi că verdictul de participare la poliţia politică se dă prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat. Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdicţionale. În sistemul Constituţiei României din anul 1991, revizuită în anul 2003, nu există decât două categorii de jurisdicţii şi anume, jurisdicţiile speciale administrative şi instanţele judecătoreşti. (...) Examinând natura juridică a activităţii de jurisdicţie desfăşurată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului prin prisma normelor constituţionale amintite, Curtea Constituţională constată că aceasta nu se încadrează în nic una dintre jurisdicţiile prevăzute şi admise de Constituţia României", se arată în motivarea CCR.
ASPECTE NELEGALE. În plus, Curtea spune că dreptul la apărare al persoanelor cercetate este încălcat, acestora nepermiţându-li-se să fie asistate de un avocat în timpul procedurilor. Mai mult, "verificările privind participarea la poliţia politică comunistă sunt efectuate de acelaşi organ, care decide dacă persoanele verificate au fost sau nu au fost agenţi ai poliţiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. Această confuzie între funcţia de anchetă şi funcţia de judecată contravine art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) din Constituţie şi principiilor statului de drept, în conformitate cu care justiţia trebuie să fie imparţială, iar procesul trebuie să fie echitabil". CCR vorbeşte şi despre suspiciunea de imparţialitate a deciziilor Consiliului, având în vedere că probele pe care Colegiul îşi întemeiază deciziile provin din arhivele Securităţii, deţinute tot de Consiliu. De asemenea, se semnalează faptul că dezbaterile nu sunt publice. "Curtea Constituţională constată că, prin toate aceste abateri de la statutul constituţional al justiţiei şi, mai cu seamă, prin confuzia între funcţia de anchetă, cea de judecată şi cea de soluţionare a căilor de atac împotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate şi publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la apărare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru în administrarea şi aprecierea probelor, precum şi prin posibilitatea de a da, în aceleaşi cauze verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instanţelor judecătoreşti, jurisdicţia exercitată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului se defineşte ca o jurisdicţie extraordinară, iar natura juridică a organelor care o exercită este cea a instanţelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constituţia României", este concluzia exprimată de judecătorii Curţii.
CERERI. În urma deciziei CC, APADOR-CH a cerut Parlamentului adoptarea de urgenţă a unei legi care să permită în continuare accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice în România, iar 13 ONG-uri, printre care Asociaţia 21 Decembrie, Grupul pentru Dialog Social, Asociaţia Pro Democraţia, Alianţa Civică, Institutul de Politici Publice, Agenţia de Monitorizare a Presei, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, Liga PRO EUROPA, Blocul Naţional Sindical", revocarea judecătorilor Curţii Constituţionale (CC) ca urmare a deciziei de joi privind neconstituţionalitatea funcţionării CNSAS, la opt ani de la adoptarea Legii 187/1999, precum şi revocarea Avocatului Poporului, care nu a reprezentat interesele poporului în acest caz.
Pentru că CNSAS nu numai că cercetează dacă o persoană a făcut parte sau nu din poliţia politică comunistă, ci şi dă verdicte care au forţă juridică echivalentă cu aceea a hotărârilor judecătoreşti, constituindu-se astfel şi în procuror, şi în judecător, CCR a decis că Legea Ticu este neconstituţională.
Curtea Constituţională a României a publicat ieri motivarea deciziei de neconstituţionalitate a Legii 187/1999 după care funcţionează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, lege cunoscută şi după numele iniţiatorului ei, Ticu Dumitrescu. Unul din aspectele contestate de CCR vizează regulile după care se desfăşoară activitatea CNSAS, care sunt specifice procedurilor jurisdicţionale, fără ca această instituţie să fie recunoscută ca atare în Constituţie. "Curtea constată că activitatea desfăşurată de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului, în vederea stabilirii participării unei persoane la poliţia politică comunistă, este o activitate colegială, că în cadrul acestei activităţi se administrează şi se evaluează probe şi că verdictul de participare la poliţia politică se dă prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat. Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdicţionale. În sistemul Constituţiei României din anul 1991, revizuită în anul 2003, nu există decât două categorii de jurisdicţii şi anume, jurisdicţiile speciale administrative şi instanţele judecătoreşti. (...) Examinând natura juridică a activităţii de jurisdicţie desfăşurată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului prin prisma normelor constituţionale amintite, Curtea Constituţională constată că aceasta nu se încadrează în nic una dintre jurisdicţiile prevăzute şi admise de Constituţia României", se arată în motivarea CCR.
ASPECTE NELEGALE. În plus, Curtea spune că dreptul la apărare al persoanelor cercetate este încălcat, acestora nepermiţându-li-se să fie asistate de un avocat în timpul procedurilor. Mai mult, "verificările privind participarea la poliţia politică comunistă sunt efectuate de acelaşi organ, care decide dacă persoanele verificate au fost sau nu au fost agenţi ai poliţiei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. Această confuzie între funcţia de anchetă şi funcţia de judecată contravine art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) din Constituţie şi principiilor statului de drept, în conformitate cu care justiţia trebuie să fie imparţială, iar procesul trebuie să fie echitabil". CCR vorbeşte şi despre suspiciunea de imparţialitate a deciziilor Consiliului, având în vedere că probele pe care Colegiul îşi întemeiază deciziile provin din arhivele Securităţii, deţinute tot de Consiliu. De asemenea, se semnalează faptul că dezbaterile nu sunt publice. "Curtea Constituţională constată că, prin toate aceste abateri de la statutul constituţional al justiţiei şi, mai cu seamă, prin confuzia între funcţia de anchetă, cea de judecată şi cea de soluţionare a căilor de atac împotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate şi publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la apărare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru în administrarea şi aprecierea probelor, precum şi prin posibilitatea de a da, în aceleaşi cauze verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instanţelor judecătoreşti, jurisdicţia exercitată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Colegiul Consiliului se defineşte ca o jurisdicţie extraordinară, iar natura juridică a organelor care o exercită este cea a instanţelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constituţia României", este concluzia exprimată de judecătorii Curţii.
CERERI. În urma deciziei CC, APADOR-CH a cerut Parlamentului adoptarea de urgenţă a unei legi care să permită în continuare accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice în România, iar 13 ONG-uri, printre care Asociaţia 21 Decembrie, Grupul pentru Dialog Social, Asociaţia Pro Democraţia, Alianţa Civică, Institutul de Politici Publice, Agenţia de Monitorizare a Presei, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, Liga PRO EUROPA, Blocul Naţional Sindical", revocarea judecătorilor Curţii Constituţionale (CC) ca urmare a deciziei de joi privind neconstituţionalitatea funcţionării CNSAS, la opt ani de la adoptarea Legii 187/1999, precum şi revocarea Avocatului Poporului, care nu a reprezentat interesele poporului în acest caz.
Greva foamei şi şomaj la CNSAS
Decizia CCR a creat o situaţie paradoxală la sediul CNSAS ieri. Ladislau Csendes, preşedintele CNSAS, a declarat că activitatea instituţiei este suspendată timp de 45 de zile, iar angajaţii sunt în şomaj temporar, umând însă ca săptămâna viitoare să aibă loc o şedinţă a Consiliului. Csendes speră ca partidele politice să se pună cât mai curând de acord pentru ca legea să fie făcută constituţională. Un alt membru al CNSAS, Cazimir Ionescu, citat de Mediafax, spune că în perioada în care Parlamentul va munci la rezolvarea problemelor din Legea CNSAS, Consiliul poate face cercetare, dar nu mai poate da decizii. Ticu Dumitrescu anunţă însă că majoritatea angajaţilor de la CNSAS vor să intre azi în greva foamei "în biouri". Liderul sindicatului CNSAS spune însă că potrivit legii angajaţii acestei instituţii nu pot face grevă.
