Soarta militarilor care s-au băgat în politică

Ca şi în alte ţări, generalii ajunşi la pensie sunt tentaţi de câmpurile de bătălie ale politicii. Spre deosebire de alte ţări, generalii noştri au cam luat bătaie. Singura excepţie notabilă este generalul Gabriel Oprea, proaspăt numit prim-ministru interimar, însă cariera sa militară a debutat între gamele şi obiele.

Gabriel Oprea a ieşit de pe băncile şcolii de ofiţeri în 1983 şi a fost trecut în rezervă. După trecerea în rezervă a început o carieră fulminantă în PSD, unde va fi președinte și ministru delegat pentru Administraţie.

În 2008 este exclus din PSD după ce i-a refuzat pe Mircea Geoană şi Marian Van-ghelie în a face numiri în func-ţii importante, din calitatea de ministru de Interne, a unor personaje dubioase, dacă nu infractori de-a dreptul, precum Cătălin Voicu.

Ulterior, Oprea a fondat UNPR-ul cu ajutorul căruia Emil Boc s-a menţinut la guvernare în 2009-2012, perioadă în care au fost recalculate pensiile militare, spre nemulţumirea unora care s-au trezit cu veniturile considerabil reduse. Tot din postura de ministru al Apărării, dar în Guvernul PSD al lui Ponta, Oprea a refăcut aceste pensii la cuantumul iniţial.

Trei generali care au condus Statul Major General, cea mai înaltă funcţie pentru un ofiţer de carieră, au dat chix cu politica. Doi dintre ei deprinseseră arta furatului înainte de a face schimb de experienţă cu politicienii de meserie. Astfel, generalii Mihail Popescu și Eugen Bădălan au vândut tehnică militară a MApN la Tofan Grup pentru nişte anvelope, prejudiciul fiind de 26 miliarde de lei vechi.

Contractul s-a derulat în perioada în care cei doi au condus, succesiv, SMG-ul, adică 2000-2008. După trecerea în rezervă, Popescu a devenit se-nator PSD, iar Bădălan, deputat PDL.

Condamnările au pus capăt carierei lor politice. Un alt șef al Statului Major General, în 2000, Mircea Chelaru, s-a ilustrat prin extravaganţele debitate. O dată s-a răţoit fără ordin la ruși, spunând că poate bate două Armate a XIV-a cu Corpul 10 de Armată de la Iași, apoi i-a ridicat un bust lui Ion Antonescu.

Paharul s-a umplut când a spus că România e ameninţată de mişcări separatiste din Dobrogea și Oltenia, iar inepţia i-a adus trecerea prematură în rezervă. PUNR, partid aflat în 2002 în cădere liberă, l-a văzut mai patriot și l-a pus direct preşedinte, postură din care a realizat fuziunea cu PC. Însă tot gura mare i-a adus excluderea din partid.

Recent, actualul senator PNL Corneliu Dobriţoiu, general-locotent în rezervă, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în primă instanţă, în dosarul „Case pentru generali”, pentru că a cumpărat la un preţ de nimic o locuinţă de la MApN, deşi nu avea dreptul.

Gabriel Oprea a devenit ofiţer cu specializarea „intendenţă”. După doi ani, pro-babil sătul de mirosul de GAZ şi de număratul izmenelor răcanilor, Oprea s-a apu-cat de Facultatea de Drept, iar specializarea de ofiţer de justiţie i-a propulsat cariera ajungând general-maior de justiţie.

A treia stea, de general-locotenent, a primit-o când era în rezervă, de la preşedintele Traian Băsescu, imediat după formarea guvernului PDL-PSD. Gabriel Oprea a fost ministru în cinci guverne, conduse de Adrian Năstase, Emil Boc şi Victor Ponta, în calitate de membru PSD sau UNPR.



Generalii Mircea Chelaru şi Niculae Spiroiu se află printre victimele pandemiei de „dacomanie”, ei apărând într-un pseudodocumentar despre Dacia ca leagăn al tuturor civilizaţiilor europene.

SPP-istul lui Băsescu

Deputatul PPDD Ştefan Burlacu a fost ofiţer SPP timp de 16 ani, trecând în rezervă cu gradul de locotenent-co-lonel, servind drept gardă de corp preşedintelui Băsescu. „E sociabil, e chiar ok cu oamenii!”, spunea Burlacu despre Băsescu, probabil unui auditoriu neîncrezător.

Securiștii lui Vadim

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a ezitat să pună pe listele electorale ale partidului persoane nefrecventabile în politica serioasă. Fostul colonel de Securitate Ilie Merce a fost de două ori deputat PRM.

În anii ’80 citea turnătoriile de la Uniunea Scriitorilor şi se ocupa de ameninţarea angajaţilor de la Europa Liberă. Dan Zamfirescu, un alt securist, a ajuns chiar europarlamentar în locul lui Gigi Becali, devenind cunoscut după ce s-a descoperit că la Parlamentul European a votat exclusiv cu DA, indiferent ce se vota.