STS a împărţit 22.000 de telefoane

Directorul STS, Marcel Opriş, spune că nici un angajat al serviciului nu a fost implicat în acţiuni ilegale la alegeri, dar admite că există multe vulnerabilităţi în sistem. Pentru securitatea convorbirilor, STS a dat 22.000 de telefoane la secţiile de votare din ţară. Atât de securizate au fost că pe aceste telefoane au fost primite SMS-uri prin care se făcea campanie lui Traian Băsescu în ziua votului.

Marcel Opriş a fost audiat ieri de comisia de apărare a Senatului în urma acuzaţiilor că persoane care nu aparţineau secţiilor de votare au folosit telefoanele puse la dispoziţie şi securizate de Serviciul Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru a trimite SMS-uri prin care îndemnau la vot pentru candidatul Traian Băsescu. Preşedintele comisiei, Teodor Meleşcanu, a declarat după audiere că Opriş a explicat că au existat aproximativ  22.000 de telefoane puse la dispoziţia secţiilor de votare şi care au fost securizate în sensul că numai aceste terminale puteau comunica în reţea, dar că oricine putea trimite mesaje din afară pe acestea. În urma verificărilor, a spus Marcel Opriş în faţa membrilor comisiei, s-a dovedit că SMS-urile au fost trimise la nivel judeţean de pe cartele prepay. În acest context, membrii comisiei senatoriale au vrut să ştie la dispoziţia cui au mai fost puse aceste telefoane mobile, având în vedere că Opriş a spus că au fost aproape 22.000, iar numărul secţiilor de votare a fost de aproximativ 21.700. Secretarul comisiei, Mircea Baniaş, a declarat că Opriş a spus că şi prefecţii au avut astfel de telefoane, dar calculele făcute de membrii comisiei arătau că, la nivel de fiecare  judeţ, până la aproximativ 10 aparate nu se ştia cine le-a primit. Pe de altă parte, întrebat cine cunoştea numerele de telefon ale terminalelor STS pentru a putea trimite SMS-uri la aceste numere, Meleşcanu a spus că mesajul lui Opriş a fost foarte clar: numărul celor care cunoşteau aceste numere de telefon era destul de mare, astfel de liste având preşedinţii secţiilor de votare, membrii BEC, BEJ, prefecţii şi alte persoane oficiale cu atribuţii în procesul electoral. De altfel, Marcel Opriş a declarat după audiere că nu numai STS poate avea o astfel de structură de comunicare.  "STS nu este singurul care are o infrastructură puternică. În comunicaţii există posibilitatea de organizare de astfel de infrastructuri nenumărate. Dacă vreţi, trebuie două condiţii: să ai colaboratori profesionişti care se găsesc acum în toată piaţa, inclusiv privată, şi să ai bani", a afirmat Marcel Opriş.

BEC NU A PRIMIT TELEFOANE
Într-o Hotărâre de guvern din 23 septembrie 2009 s-au stabilit măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor prezidenţiale. La articolul 11 alineatul 4 explică rolul STS în buna desfăşurare a acestor alegeri: "Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile şi echipamentele de comunicaţii speciale, închirierea de la operatorii publici a elementelor de infrastructură pentru servicii de comunicaţii, pentru crearea de aplicaţii specifice şi funcţionarea sistemului de colectare a datelor privind participarea la vot, necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate". La nivel de BEC însă afirmaţiile lui Opriş nu sunt validate. Contactat de Jurnalul Naţional, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, spune că membrii biroului nu au primit astfel de terminale de la STS şi nici nu au avut la dispoziţie vreo listă cu numere de la telefoanele pe care STS spune că le-a dat preşedinţilor secţiilor de votare şi la BEJ-uri.  "Nu am avut nici un telefon de la STS, nici reprezentanţii partidelor politice din BEC şi nici judecătorii. Comunicările s-au făcut pe telefoanele fixe şi pe telefoanele mobile personale. Nu am avut nici vreo listă cu numere de telefoane ale preşedinţilor secţiilor de votare, nici nu avem nevoie de o astfel de listă, nu discutăm cu preşedinţii secţiilor de votare, iar cu preşedinţii BEJ-urilor comunicăm pe numerele de telefon afişate pe site", ne-a declarat Muhuleţ. El spune că este posibil însă ca persoanele de la statistică, care s-au ocupat de calcularea prezenţei la vot, să fi avut numerele de telefon ale preşedinţilor secţiilor de vot care au fost monitorizate pentru a se stabili această prezenţă.

PUS PE HARŢĂ CU ZIARIŞTII
Chiar înaintea audierii din Senat, directorul STS a ameninţat un jurnalist. Marcel Opriş i-a cerut socoteală jurnalistului Antenei 3 Iosif Buble în legătură cu unele informaţii apărute în presă. "Dacă vrei audienţă sunt subiecte mai interesante", i-a spus şeful STS jurnalistului de la Antena 3, neezitând să vorbească despre un troc cu informaţii de culise. După audiere, directorul STS a fost întrebat de ce se comportă aşa de nervos. "Nu sunt nervos, dar puneţi-mi întrebări la care pot să răspund. Unde scrie că am această obligaţie să vă răspund? La ora 10 trebuia să vin din obligaţie la comisie. Mă puteţi obliga dumneavoastră să răspund la întrebările dumneavostră? Atitudinea dumneavoastră nu-mi convine. Da, sunteţi prea agresivă", a răspuns Opriş, încolţit de întrebările unui reporter de televiziune.

INSTRUCTAJ DE LA PREFECT
În schimb, la Gorj, preşedinţii şi locţiitorii celor 388 de secţii de votare din judeţ au primit telefoane mobile din partea STS. Cu câteva zile înaintea desfăşurării tururilor de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, cei 776 de jurişti au fost convocaţi la o întâlnire cu prefectul judeţului Gorj, Liviu Andrei (fost lider al PDL Gorj), care le-a făcut instructajul folosirii telefoanelor şi cartelelor primite de la STS. Imediat după desfăşurarea primului şi celui de-al doilea tur de scrutin, preşedinţii şi locţiitorii aveau sarcina de a preda mobilele, o dată cu buletinele de vot, Biroului Electoral Judeţean. "Pe telefoanele STS, preşedinţii comunicau prezenţa la vot, incidentele şi primeau indicaţii tehnice despre procesul de vot. În paralel au existat două liste cu telefoanele care trebuiau folosite de pe aceste aparate ale STS-ului. Preşedinţii secţiilor au primit lista cu telefoanele reprezentanţilor BEJ, în timp ce reprezentanţii BEJ au avut lista cu toate telefoanele preşedinţilor şi locţiitorilor de secţii. Eu nu am primit mesaje pe mobil despre sondaje şi nici pe colegii mei din BEJ nu i-am auzit despre un asemenea mesaj", a explicat Viorel Anton, reprezentantul Partidului Ecologist Român în BEJ Gorj. Şi la Hunedoara STS a împărţit celor 598 de preşedinţi ai secţiilor de votare din judeţ tot atâtea telefoane mobile care au fost predate ulterior cu buletinele de vot. Cât priveşte SMS-urile din ziua votului, mai mulţi preşedinţi ai secţiilor de votare refuză să spună dacă au primit. În schimb, sunt şi şefi de secţii care spun că nu au fost primite nici un fel de mesaje scrise pe telefoanele speciale.

•Gabriela Mladin, Monalise Hihn