Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepremierul UDMR Tanczos Barna apreciază că momentul actual de pe scena politică este „complicat” și că fiecare partid are câte „o linie roșie”.
„Este complicat. N-aș vrea să folosesc cuvântul grav, dar este complicat din punct de vedere politic. Destul de complicat. Sunt lucruri care sunt practic linii roșii pentru fiecare partid, cum pentru UDMR, de exemplu, linia roșie este participarea sau chiar susținerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susținut de AUR, sau în care va intra AUR, nu o să aibă, în niciun caz, miniștri UDMR. Noi nu intrăm într-o astfel de coaliție. Lucrurile spuse de PSD sunt foarte clare. Nu doresc o coaliție cu Bolojan în fruntea guvernului. Domnul Bolojan nu își de demisia. O altă linie roșie”, a spus vicepremierul la Digi24.
El spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele, are loc aceea de dezescaladare. Lucru esențial pentru a putea continua dialogul”.
Tanczos Barna spune că a fost o perioadă, câteva zile, destul de tensionate între PNR și PSD.
„O calmare a spiritelor va ajuta cu siguranță. Am avut și câteva mesaje sau câteva gesturi absolut corecte, colegiale, omenești, odată cu depunerea demisilor”, a spus el.
A vorbit despre miniștrii PSD care au demisionat și despre Ciprian Șerban, care i-a transmis premierului „expresia deosebitei mele considerații”.
„Și faptul că în celelalte demisii n-a apărut o frază de genul acesta nu e că n-au avut o relație foarte bună și ceilalți miniștri, eventual, cu premierul”, a spus vicepremierul.
Tanczos Barna a vorbit și de o eventuală moțiune de cenzură.
„Este suficient să constați că a căzut guvernul și este nevoie de nominalizarea unei persoane care să formeze un nou guvern. Iar aici avem o certitudine. Că nu o să fie nominalizat nici de la PSD, nici de la AUR, o persoană care ar propune o coaliție PSD-AUR. Cu siguranță. Eu cred și nu cred sunt singur 100% că nici PSD nu dorește o asemenea coaliție în momentul de față”, a mai spus vicepremierul.
El a spus că rămâne varianta unei „reașezări a coaliției actuale”, în acest format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR, sau varianta unui guvern minoritar „unde cineva, un tehnocrat, un politician, un președinte de partid vine și spune am certitudinea că partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament pot forma o majoritate”. El admite însă că „este încă relativ departe, zic eu, acest eveniment”.
Tánczos Barna: „Nicușor Dan, un președinte echidistant, dar surprinzător
Întrebat dacă șeful statului ar putea avea o soluție pentru ca actuala coaliție să meargă mai departe, Tánczos Barna a indicat importanța unei poziții echilibrate.
„Domnul președinte Nicușor Dan, spre deosebire de alți președinți, are o poziție echidistantă față de principalele partide mari. Acum, față de UDMR este o abordare total corectă din toate punctele de vedere, dar nu contăm noi neapărat în ecuația aceasta. Foarte important pentru președinte este cum gestionează partidele mari.
Aici, având nevoie de o coaliție pro-europeană, anul trecut a pornit cu dreptul în această abordare echidistantă, văd că se continuă aceeași abordare și lasă lucrurile la negocieri, la canale de comunicare, de dialog deschise, către toate formațiunile politice din care am putea să reconstruim o coaliție majoritară. Din acest punct de vedere, Dan are o contribuție semnificativă”, a declarat vice-premierul.
În opinia sa, această abordare ar putea facilita apariția unei soluții politice într-un moment de blocaj.
„De la el ar putea veni soluția. Poate să genereze mai ușor o soluție, având această abordare echidistantă. Nu m-aș fi așteptat să-l apere pe Bolojan tocmai pentru că are această abordare echidistantă. Are probabil o părere personală despre situație, dar, ca președinte al României, nu își exprimă părerea personală sau opțiunea personală, pentru că nu asta contează în momentul de față. Contează foarte mult rolul instituțional și această capacitate de a păstra canale de comunicare, de dialog, deschise cu toată lumea”, a afirmat acesta.
Tánczos Barna dezvăluie termenul de valabilitate al guvernelor românești
Durata de viață a guvernelor din România rămâne una redusă, iar instabilitatea politică pare să fie mai degrabă o regulă decât o excepție. Declarațiile recente ale lui Tánczos Barna scot în evidență o realitate care persistă de aproape două decenii.
Acesta a explicat că negocierile pentru formarea unei coaliții sunt complicate, dar adevărata problemă apare ulterior, în menținerea acesteia în timp. Statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni.
„Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”, a declarat Tánczos Barna.
Viceprim-ministrul, proaspăt numit ministru MADR, a subliniat că există și excepții, însă acestea sunt rare și nu schimbă tendința generală. Chiar și în aceste cazuri, durata mai mare nu este neapărat un semn de stabilitate sistemică.
„Sunt câteodată guverne care stau un an și jumătate. Eu cred că am bătut un record absolut de 2 ani și jumătate la Ministerul Mediului, într-o guvernare precedentă. Dar nu este o chestiune caracteristică unui ministru să stea ani de zile la minister”, a spus acesta.
Instabilitatea guvernamentală nu este, în opinia sa, un lucru benefic, iar fenomenul s-a repetat constant în ultimii ani, fără ca sistemul politic să reușească să se stabilizeze.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru. Este realitatea politică românească, din păcate”, a afirmat viceprim-ministrul.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
