România a avut premieri tehnocraţi doar după crizele politice declanşate de mineriade. Guvernul Stolojan a fost soluţia după raidul minerilor care a determinat demisia lui Petre Roman în toamna anului 1991, iar cel al lui Isărescu, după mineriadele din 1999.
În septembrie 1991, minerii lui Cozma au asaltat Guvernul, au intrat în Parlament şi au asediat Palatul Cotroceni. Stolojan a format un Guvern de largă coaliţie care a avut ca sarcină organizarea alegerilor. Această formulă a Executivului a funcţionat în perioada 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992.
Între membrii cabinetului menţionăm pe Victor Babiuc – Interne, Adrian Năstase – Externe, Mircea Ionescu Quintus – Justiţie, Ludovic Spiess – Cultură, Traian Băsescu – Transporturi, Nicolae Spiroiu – Apărare.
Al doilea cabinet condus de un tehnician a fost formula Mugur Isărescu, după a cincea mineriadă, din iarna anului 1999, şi pacea de la Cozia, încheiată de premierul Radu Vasile cu liderul răzmeriţei, Miron Cozma.
Guvernul Isărescu are o durată tot de un an, 22 decembrie 1999-28 decembrie 2000, cabinetul asumându-şi şi organizarea alegerilor generale din anul 2000.
Din Guvern au făcut parte şi politicieni, şi tehnicieni: Mircea Ciumara, Constantin Dudu Ionescu – Interne, Victor Babiuc şi Sorin Frunzăverde – Apărare, Petre Roman – Externe, Radu Berceanu – Industrie, Ioan Avram Mureşan – Agricultură, Decebal Traian Remeş – Finanţe, Traian Băsescu şi Anca Boagiu – Transporturi, Crin Antonescu – Tineret, Valeriu Stoica – Justiţie, Ştefan Noica – Lucrări Publice, Andrei Marga – Educaţie şi Radu Stroe – Secretariatul General al Guvernului. Acum preşedintele Iohannis doreşte să im-pună un cabinet condus de un tehnocrat.
Theodor Stolojan a fost o perioadă reprezentant la Fondul Monetar Internaţional, după care a intrat în politică având şi postura nefinalizată de candidat la preşedinţia României.
Mugur Isărescu a candidat la alegerile prezidenţiale din 2000, însă fără succes, şi s-a întors la conducerea BNR.