Teme de campanie - Alegeri europene, ciorovăieli de-acasă

Politicienii se pregătesc să seducă iar electoratul. De data aceasta, pentru a prinde căteva locuri in Parlamentul European. Partidele işi ţin strategiile de campanie la secret, dar căteva teme au inceput să răzbată. Oricăt de serioase ar părea insă subiectele europene pe care le pun acum pe hărtie, toţi recunosc că se aşteaptă s-o dea pe-o ceartă romănească, plăcută la electorat.

Partidele au inceput să-şi pregătească strategiile de campanie pentru Parlamentul European. Oricăt de serioase ar părea subiectele europene pe care le pun acum pe hărtie, toţi recunosc că se aşteaptă s-o dea pe-o ceartă romănească, plăcută la electorat.


Politicienii se pregătesc să seducă iar electoratul. De data aceasta, pentru a prinde căteva locuri in Parlamentul European. Partidele işi ţin strategiile la secret, dar căteva teme de campanie au inceput să răzbată. Insă oricăt de serioase ar fi subiectele europene pregătite pentru campania electorală, toţi se aşteaptă să o dea pe-o ceartă sănătoasă, tipic romănească. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a dezvăluit căteva din temele pregătite de un candidat PNL: drepturile fumătorilor şi tarifele de roaming la telefonia mobilă. In emisiunea "Ţara pe care o merităm", la Antena 2, Olteanu a explicat că fumătorii din Uniunea Europeană sunt discriminaţi, pentru că "există prea multe bariere in calea posibilităţilor de a-şi exercita dreptul sau viciul". O altă temă liberală: tarifele de roaming pentru telefonia mobilă. In PE se discută despre diminuarea tarifelor de roaming in interiorul Uniunii Europene la nivelul celor pentru convorbirile locale, iar Romănia ar trebui să ia parte la controversă, spune Olteanu. "Sunt convins că vor fi şi incercări de a aduce discuţia pe temeiul chestiunilor locale. Sunt convins că vor fi in continuare aţăţate rivalităţile Băsescu - Tăriceanu, războaiele cu Parlamentul, cu partidele, cu Guvernul, cu presa, cu cealaltă jumătate a poporului romăn", a mai spus Olteanu.


DUŞMANI TOTALI. Nici democraţii nu-şi pun mari speranţe in temele europene. Conducerea PD a primit de la preşedintele filialei Alba, fostul vicepremier Gheorghe Seculici, lista subiectele de interes european (extinderea UE in Balcanii de Vest, statutul Republicii Moldova, oportunitatea aderării Turciei, Constituţia Europeană, rolul Parlamentului European), dar secretarul general al PD, Vasile Blaga, a fost realist. PD se va bate cu PNL şi cu PSD, după cum a indicat chiar Blaga, iar campania electorală europeană "nu va putea fi ruptă de viaţa politica internă". Nici ţările est-europene care au aderat recent la UE nu s-au făcut că ignoră ciorovăielile de-acasă. O spune europarlamentarul Corina Creţu (PSD). "Este evident că nu vom scăpa de ele. Vor fi dispute preşedinte - premier, intre partide. Acest lucru s-a intămplat şi in alte ţări", spune Corina Creţu, precizănd că agenda campaniei ar trebui să se concentreze pe teme legate de cetăţeni, precum salariul mediu pe economie sau problema fondurilor structurale. Colegul ei Vasile Puşcaş, posibil cap de listă la PSD, spune că partidele ar trebui să discute şi despre dezvoltarea regională, conexiunile la piaţa UE şi ar trebui să prezinte "politicile europene ca politici interne". "In linii generale, noi mergem pe teme cum ar fi: ce aduce bun UE in Romănia şi ce va aduce Romănia in UE. Vrem să le explicăm alegătorilor că noi nu suntem toleraţi in Uniune, ci suntem un membru cu care se poate discuta de la egal la egal", a precizat şi purtătorul de cuvănt al PC Bogdan Ciucă. Pentru PRM principala temă de campanie va fi posibilitatea Romăniei de a atrage fonduri de la UE,, a arătat deputatul PRM Lia Olguţa Vasilescu.

Candidaţii independenţi se bat pentru 2,8%

Pentru un loc in Parlamentul European se aruncă şi candidaţi independenţi, precum pastorul Laszlo Tokes sau artista Mihaela Mihai. Aceasta din urmă a pornit ieri, alături de fiica sa, Isabelle Dufour, campania de străngere de semnături pe stradă. Primul popas: Piaţa Romană. Zămbitoare, Mihaela Mihai le-a cerut oamenilor să-i sprijine candidatura cu o semnătură, avănd nevoie de nu mai puţin de 100.000 de semnături. N-a durat mult, şi oamenii aflaţi in preajmă, recunoscănd-o, s-au străns in jurul ei să semneze. "Mă bucur să vă văd. Semnez, cum să nu!", s-a repezit o doamnă să-şi treacă datele pe tabelul din măna Mihaelei Mihai. "Pentru dumneavoastră, da. Să fie măcar o floare printre atăţia spini!", a spus o femeie, bucuroasă de vederea căntăreţei. Mihaela Mihai a inceput campania şi in ţară, iar căt de curănd va infiinţa in Piaţa Universităţii un punct fix pentru străngerea semnăturilor. Artista şi-a făcut şi un site pe internet, www.mihaelamihai.com, unde cei care doresc să o susţină pot semna electronic. Mihaela Mihai, preşedinte al Uniunii Artiştilor Liber Profesionişti, autoare a legii privind pensiile artiştilor, spune că a decis să candideze independent, pentru că a vrut să-şi păstreze neutralitatea politică. "Unul dintre cele 35 de locuri din PE trebuie să fie ocupat de o persoană care să fie interesată de soarta culturii romăneşti", a completat ea. Un alt candidat independent este pastorul Laszlo Tokes, dar UDMR incearcă incă să-l atragă pe listele sale pentru a nu diviza voturile maghiarimii. Electoratul UDMR reprezintă cam 6%, iar pragul de intrare in PE pentru o formaţiune politică este de 5%. Pragul electoral pentru un candidat independent este de 2,8%.

"Perversul Occident"

Euroalegerile au inregistrat un punct de cotitură la scrutinul din iunie 2004, cănd la vot au luat parte şi cele zece state care se alăturaseră Uniunii Europene cu doar cinci săptămăni inainte. Conform unei analize realizate de site-ul Euractiv.com, alegerile din iunie 2004 s-au desfăşurat sub semnul cătorva teme majore de campanie. Un subiect fierbinte a fost aderarea Turciei, la care toate partidele care tănjeau la măcar un loc in Legislativul UE s-au referit in discursuri. Fie ea pro sau contra, o opinie despre acest subiect trebuia exprimată de orice candidat cu pretenţii. Partidele au bătut monedă şi pe Constituţia Europeană, dar au primat subiectele "interne": politicile sociale şi economice, şomajul, interesele naţionale şi beneficiile aduse de aderarea europeană. Concluzia studiului Euractiv este că euroalegerile sunt un fel de scrutin de măna a doua in care miza principală sunt tot problemele interne.


POLONEZII, PLICTISITORI. In Polonia, campania electorală a fost considerată de analişti drept plictisitoare. "Niciunul dintre partide nu a pus cu adevărat pe agendă temele europene. Chiar dacă sunt favorabili Uniunii, polonezii nu văd nimic dincolo de problemele care ii afectează direct", a comentat pentru BBC jurnalistul Konstanty Gerbert, de la cotidianul Gazeta Wyborcza. Un discurs diferit l-a avut formaţiunea de extremă dreapta "Autoapărarea", al cărei lider, Andrej Lepper, a sedus electoratul vorbind despre sistemul de pensii, despre sărăcirea populaţiei şi "perversele interese occidentale". In Ungaria, campania s-a concentrat pe subiecte interne: performanţele economice ale ţării, acuzaţiile de corupţie lansate intre putere şi opoziţie, sistemul de sănătate. In Bulgaria au dominat scandalurile din justiţie şi răfuielile mafiote concretizate uneori in lupte de stradă sau "execuţii" in plin centrul Sofiei. Prin comparaţie, principalele teme din ţările cu vechime in UE au ţinut deopotrivă de Uniune şi de problemele interne: ritmul extinderii, imigraţia, circulaţia forţei de muncă sau repartizarea "forţelor" in instituţiile europene după aderarea celor zece state, in 2004, şi a Romăniei şi Bulgariei, in 2007.
Irina Cristea

Eşalonul doi

Teoria potrivit căreia euroalegerile sunt un scrutin de măna a doua este confirmată şi de "rezonanţa" numelor inscrise pe liste. Ei fac parte din eşaloanele doi-trei, iar principalele personalităţi ale politicii aleg să işi desfăşoare activitatea "acasă". De aceea, listele pentru euroalegeri sunt, in multe cazuri, un amestec intre oameni politici care nu se mai află sub lumina reflectoarelor şi "lupi tineri" dornici de afirmare, se mai arată in analiza Euractiv. O situaţie mai specială există in noile state membre care şi-au făcut in 2004 debutul in instituţiile europene. Nou-veniţii au pus pe liste inclusiv foşti premieri sau foşti miniştri de Externe, pentru a demonstra că işi tratează cu seriozitate statutul de ţări membre.